Cresterea copiilor

Amintind porunca Decalogului, care prevede respectul fata de parinti, Sfantul Apostol Pavel sfatuieste copiii sa asculte de parintii lor, dar si pe parinti sa nu “isi intarate la manie” copiii (Efes . 6,1-4) Sfatului acesta trebuie sa ii dam o mai mare atentie in epoca noastra. Conditiile de trai ale copiilor, cel putin in marile centre urbane, sunt deosebit de apasatoare pentru sanatatea lor psihica si spirituala, instrainarea de mediul natural si limitarea lor la spatiile asfixiante ale blocurilor, absenta linistii si a libertatii de miscare, atmosfera poluanta si ritmul angoasant al vietii, supraincarcarea scolara si depersonalizarea instruirii duc la surmenaj. Acesta provoaca la randul lui intense reactii psihice, care ajung sa ia forma revoltei. Mai mult, feluritele incitari si nenumaratele provocari si oferte de distractii de orice nivel calitativ, interventia de tip proxenet a mass-mediei si a reclamelor de tot felul fac lucrarea pedagogica a parintilor, ca si a tuturor celor responsabili de educarea copiilor, deosebit de problematica. In aceste conditii, lipsa discernamantului si a intelegerii din partea parintilor poate avea grave consecinte si poate duce la rezultate dezastruoase. De aceea sporirea atentiei, dar si a iubirii, in lucrarea de crestere a copiilor constituie o nevoie imperioasa.” (Prof. Dr. Georgios Mantzaridis)

“Copiii isi privesc parintii ca pe niste autoritati. Aceasta este folositor si necesar educatiei si maturizarii lor spirituale. La inceput, determinanta este pentru copil autoritatea mamei. Mai apoi conceptul de autoritate se asociaza in sufletul copilului cu persoana tatalui. Adevarata autoritate nu se exercita insa ca putere, ci ca adevar care convinge si calauzeste la libertate. Aceasta autoritate nu se intemeiaza pe asuprire si constrangere, ci pe iubire si slujire. Exercitarea ei ca putere opresiva da nastere unor stari negative, constientizate mai ales in epoca noastra. Indeosebi in societatea contemporana, care preseaza asupra copilului cu nesfarsite posibilitati si incitari, dialogul cu el in vederea abordarii corecte a lucrurilor este deosebit de imperativ. Copilul nu este chemat sa urmeze in viata un drum de la sine inteles, ci sa isi aleaga propriul lui drum din multitudinea de posibilitati alternative ce i se ofera. De altfel acelasi lucru sunt chemati sa il faca si cei mari. si daca aceasta este dificil pentru cei mari, pentru cei mici este cu mult mai dificil. Dar pentru a fi ajutati si indrumati de parinti este nevoie de iubire si intelegere.” (Prof. Dr. Georgios Mantzaridis)

“Cresterea copiilor depinde in principal de parinti. Odinioara exista si cercul mai larg al familiei patriarhale, care exercita si el asupra copiilor o influenta cu un mai intens caracter colectiv. Dar o data cu disparitia familiei patriarhale si predominarea celei nucleice, cresterea copiilor a ramas mai mult in mana parintilor. Desigur, o mare parte a lucrarii lor o preiau astazi factorii de specialitate ai societatii sau chiar si mass-media. Presa, radioul si mai ales televizorul si internetul intervin ca “profesori la domiciliu”, cu o uriasa putere de influenta, si exercita o educatie care scapa controlului. in special televizorul functioneaza ca cea mai puternica scoala, care hraneste viata cotidiana a oamenilor de toate varstele cu informatii, distractii, arta si crearea unor modele de imitat, introducand si consacrand inselaciunea, violenta, crima si imoralitatea. Cu toate acestea, importanta prezentei si a modelului parintilor in cresterea si educarea copiilor ramane fundamentala si de neinlocuit. Raul este insa ca adesea parintii insisi isi neglijeaza aceasta lucrare a lor si o predau unor persoane iresponsabile sau chiar o incredinteaza mass-mediei. Acest lucru se intampla de obicei atunci cand, datorita exercitarii profesiei, mama este nevoita sa absenteze de acasa.” (prof. Dr. Georgios Mantzaridis)

Dragi parinti crestini,
incercati sa acordati toata atentia voastra cresterii copiilor vostri. Pe voi va va intreba Dumnezeu cum ati crescut copiii incredintati voua. Nu pe cei de la gradinita, nu pe cei de la scoala, nu prietenii, ci pe voi.
Mamelor, stati acasa cu copiii vostri ca sa ii pregatiti pentru viata. Imi veti spune ca trebuie sa mergeti la servici ca sa ii intretineti. Din cate am observat, sunt foarte putine cazurile in care este absolut necesar ca mama sa munceasca. Mai bine nu va mai permiteti calatorii, distractii, hainele cele mai noi si o gramada de lucruri care nu va sunt absolut necesare si va petreceti timpul cu copiii vostri.