Asculta-L!
Deuteronom 5
23. Cand ati auzit glasul acela din mijlocul intunericului si pe cand tot muntele era aprins, capeteniile semintiilor voastre si batranii vostri s-au apropiat toti de mine,
24. si ati zis: “Iata ca Domnul Dumnezeul nostru ne-a aratat slava si marimea Lui si noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astazi, am vazut ca Dumnezeu a vorbit unor oameni, si totusi au ramas vii.
25. Si acum pentru ce sa murim? Caci acest foc mare ne va mistui; daca vom auzi si mai departe glasul Domnului Dumnezeului nostru, vom muri.
26. Cine este, in adevar, omul acela, care sa fi auzit vreodata, ca noi, glasul Dumnezeului celui Viu vorbind din mijlocul focului, si totusi sa fi ramas viu?
27. Apropie-te mai bine tu si asculta tot ce-ti va spune Domnul Dumnezeul nostru; apoi sa ne spui tu insuti tot ce-ti va spune Domnul Dumnezeul nostru, si noi vom asculta si vom face.”
28. Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ati spus. Si Domnul mi-a zis: “Am auzit cuvintele pe care ti le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine.
29. O! de ar ramane ei cu aceeasi inima ca sa se teama de Mine si sa pazeasca toate poruncile Mele, ca sa fie fericiti pe vecie, ei si copiii lor!
30. Du-te de spune-le: “Intoarceti-va in corturile voastre.”
31. Dar tu, ramai aici cu Mine, si-ti voi spune toate poruncile, legile si randuielile, pe care sa-i inveti sa le implineasca in tara pe care le-o dau in stapanire.”
32. Luati seama, dar, sa faceti asa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru; sa nu va abateti de la cele ce a poruncit El nici la dreapta, nici la stanga.
33. Sa urmati in totul calea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru sa umblati, ca sa traiti si sa fiti fericiti si sa aveti zile multe in tara pe care o veti lua in stapanire.
Evrei 12
18. Voi nu v-ati apropiat de un munte care se putea atinge si care era cuprins de foc, nici de negura, nici de intuneric, nici de furtuna,
19. nici de sunetul de trambita, nici de glasul care vorbea in asa fel ca cei ce l-au auzit au cerut sa nu li se mai vorbeasca,
20. (pentru ca nu puteau suferi porunca aceasta: “Chiar un dobitoc, daca se va atinge de munte, sa fie ucis cu pietre sau strapuns cu sageata”.
21. Si privelistea aceea era asa de infricosatoare incat Moise a zis: “sunt ingrozit si tremur!”)
22. Ci v-ati apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui Viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea in sarbatoare a ingerilor,
23. de Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri, de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, de duhurile celor neprihaniti, facuti desavarsiti,
24. de Isus, Mijlocitorul legamantului celui nou, si de sangele stropirii, care vorbeste mai bine decat sangele lui Abel.
25. Luati seama ca nu cumva sa nu voiti sa ascultati pe Cel ce va vorbeste! Caci, daca n-au scapat cei ce n-au vrut sa asculte pe Cel ce vorbea pe pamant, cu atat mai mult nu vom scapa noi, daca ne intoarcem de la Cel ce vorbeste din ceruri,
26. al carui glas a clatinat atunci pamantul, si care acum a facut fagaduinta aceasta: “Voi mai clatina inca o data nu numai pamantul, ci si cerul.”
27. Cuvintele acestea “inca o data” arata ca schimbarea lucrurilor clatinate, adica a lucrurilor facute, este facuta tocmai ca sa ramana lucrurile care nu se clatina.
28. Fiindca am primit, dar, o imparatie care nu se poate clatina, sa ne aratam multumitori si sa aducem astfel lui Dumnezeu o inchinare placuta, cu evlavie si cu frica,
29. fiindca Dumnezeul nostru este “un foc mistuitor”.
