Atacul celui rau

Dupa o calatorie la Londra de cateva zile in care am alergat in nestire prin oras si in care nu am avut timp sa citesc cuvantul Domnului sau sa iau Cina, am ajuns in sfarsit acasa. Epuizarea nu a fost doar fizica ci si spirituala. Desi primisem indicatii inainte de a pleca ca ar trebui sa nu uit de Cina si de a avea un timp pentru citirea cuvantului, in stilul meu caracteristic, nu am facut ceea ce trebuia. Urmarea a fost un atac al celui rau care sta si pandeste momentele de slabiciune spirituala.
Am simtit in inima mea ca va urma un atac. Un sentiment de panica si frica venit pe neasteptate m-a anuntat ce urmeaza. Nici atunci nu am ascultat ci mi-am vazut de treaba mai departe. Atacul a venit cu niste dureri de cap infioratoare. Nu a fost o durere de cap normala ci era ca si cum doua maini cu ghiare m-au apucat de cap, in spate la ceafa si in frunte. Acele gheare intrau ca niste cutite prin creier.
Cand mi-am dat seama ce se intampla am luat Cina. Durerea a scazut in intensitate pentru un timp dar pentru ca nu am continuat lupta ghearele au reaparut. Aparuse disperarea.
Duhul Sfant mi-a adus aminte de o revelatie avuta nu cu mult timp in urma si mi-a spus sa aplic ce am vazut. M-am ridicat in picioare si am declarat razboi duhului necurat. Mi-am imaginat lumina care iese din mine. Lumina este generata de sangele Domnului Isus care curge prin vinele mele. El este in mine si eu in El.
In momentul acela, durerea de cap a disparut ca si cum ceva s-a dat jos de pe capul meu. Am vazut o fiinta urata care se invartea in jurul meu furioasa. Se invartea exact ca un leu, ca un animal de prada care iti da tarcoale pentru a vedea unde poate ataca. Lumina emanata din mine l-a facut sa plece. Furia lui era de nedescris si ar fi vrut sa atace dar nu avea cum. Se simtea ura pe care o avea si dorinta de a ma ucide. Lumina il facea sa nu se poata apropia. Dupa putin timp a plecat si totul a reintrat in normal.
Stiu ca nu am facut totul cum trebuie dar slava Domnului ca am scapat.

Am povestit aceste lucruri in speranta ca poate alti crestini vor fi ajutati.

 

Crestini bolnavi

Intrebare: de ce crestinii sunt bolnavi si mor din cauza bolilor?

In ziua de azi crestinii nu isi cunosc drepturile si nu cunosc puterea pe care o au.
Satan va incerca sa distruga credinta noastra pentru ca asta este singurul lucru care il sperie si il distuge. Daca noi crestinii am umbla in credinta nu numai ca ne-ar fi noua bine dar l-am si distruge pe Satan si atunci ce face? Incearca sa ne distruga el credinta astfel incat sa nu ii putem face nimic, sa il lasam sa distruga in continuare, sa ne distruga pe noi si sa nu lase Imparatia sa se intinda. Cum va face asta? Prin atacuri de orice natura, atacuri care iti distrug credinta sau macar te fac sa nu faci lucrarea la care te-a chemat Dumnezeu.

Un crestin care nu isi cunoaste pozitia in Hristos este ca un om din lume. De ce zic asta? Pentru ca el are parte de binecuvantari dar acestea se capata prin cunostinta si credinta. Trebuie sa stii ca esti binecuvantat si ai acces la aceste lucruri si apoi trebuie sa intri in posesia lor prin credinta. Daca nu ai cunostinta despre aceste lucruri nu le poti primi prin credinta. Daca nu sti ca voia Domnului pentru copiii Lui este ca ei sa fie sanatosi nu vei avea credinta in El ca te va tine sanatos sau ca te va face bine daca esti bolnav.

Cum contracaram aceste lucrari ale diavolului? Prin credinta, cunoscand pe Dumnezeu, avand incredere in El si facand ceea ce El ne-a chemat sa facem.
Care este remediul lui Dumnezeu pentru boala?
- Cina Domnului
- rugaciunea si punerea mainilor peste bolnavi
Toate acestea se fac doar prin credinta.

Singurul loc din Noul Testament unde este explicat motivul pentru care crestinii sunt bolnavi si chiar mor este in
1 Corinteni 11
30. Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si nu putini dorm.

Pavel spune ca luatul Cinei Domnului intr-un mod necorespunzator este pricina din care multi sunt bolnavi si nu putini mor.
Sunt de remarcat cateva aspecte aici: nu spune ca exista mai multe motive ci spune ca acesta este motivul. Deci este un singur motiv.
Exista multe interpretari ale acestui pasaj referitor la Cina si de ce oamenii care nu iau Cina asa cum trebuie se imbolnavesc. Cei mai multi crestini au fost invatati ca din cauza pacatelor lor.
Adevarul este ca ceea ce explica Pavel aici este faptul ca neintelegerea importantei Cinei si a semnificatiei ei poate duce la boala pentru ca nu primesti prin credinta protectia pe care o primesti prin impartasirea cu sangele si trupul Domnului. Cei din Corint erau bolnavi si mureau pentru ca nu intelegeau ca prin impartasirea cu trupul si sangele Domnului Isus avem inclusiv vindecarea fizica. Am sa revin cu un articol complet pe aceasta tema.

Isaia 53
5. Dar El era strapuns pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa care ne da pacea a cazut peste El, si prin ranile Lui suntem tamaduiti.

Rugaciunea si punerea mainilor peste bolnavi este un alt lucru ce nu este bine cunoscut de crestini. Exista ideea conform careia numai anumiti crestini alesi pot face aceste lucruri dar aceasta nu este adevarat. Voi reveni cu un articol detaliat si pe aceasta tema.

Marcu 16
17. Iata semnele care vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18. vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune mainile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosi.”

 

Cina Domnului

Matei 26
26. Pe cand mancau ei, Isus a luat o pane; si dupa ce a binecuvantat, a frant-o, si a dat-o ucenicilor, zicand: “Luati, mancati; acesta este trupul Meu.”
27. Apoi a luat un pahar, si, dupa ce a multamit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicand: “Beti toti din el;
28. caci acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi, spre iertarea pacatelor.
29. Va spun ca, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu.”

Marcu 14
22. Pe cand mancau, Isus a luat o pane; si, dupa ce a binecuvantat, a frant-o, si le-a dat, zicand: “Luati, mancati, acesta este trupul Meu.”
23. Apoi a luat un pahar, si, dupace a multamit lui Dumnezeu, li l-a dat, si au baut toti din el.
24. Si le-a zis: “Acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi.
25. Adevarat va spun ca, de acum incolo, nu voi mai bea din rodul vitei, pana in ziua cand il voi bea nou in Imparatia lui Dumnezeu.”

Luca 22
14. Cand a sosit ceasul, Isus a sezut la masa cu cei doisprezece apostoli.
15. El le-a zis: “Am dorit mult sa mananc Pastele acestea cu voi inainte de patima Mea;
16. caci va spun, ca de acum incolo, nu le voi mai manca, pana la implinirea lor in Imparatia lui Dumnezeu.”
17. Si a luat un pahar, a multamit lui Dumnezeu, si a zis: “Luati paharul acesta, si impartiti-l intre voi;
18. pentruca va spun ca nu voi mai bea de acum incolo din rodul vitei, pana cand va veni Imparatia lui Dumnezeu.”
19. Apoi a luat pane; si, dupa ce a multamit lui Dumnezeu, a frant-o, si le-a dat-o zicand: “Acesta este trupul Meu, care se da pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
20. Tot astfel, dupace au mancat, a luat paharul, si li l-a dat, zicand: “Acest pahar este legamantul cel nou, facut in sangele Meu, care se varsa pentru voi.”

Ioan 6
1. Dupa aceea, Isus S-a dus dincolo de marea Galileii, numita marea Tiberiadei.
2. O mare gloata mergea dupa El, pentruca vedea semnele pe cari le facea cu cei bolnavi.
3. Isus S-a suit pe munte, si sedea acolo cu ucenicii Sai.
4. Pastele, praznicul Iudeilor, erau aproape.
5. Isus Si-a ridicat ochii, si a vazut ca o mare gloata vine spre El. Si a zis lui Filip: “De unde avem sa cumparam pani ca sa manance oamenii acestia?”
6. Spunea lucrul acesta ca sa-l incerce, pentruca stia ce are de gand sa faca.
7. Filip i-a raspuns: “Panile, pe cari le-am putea cumpara cu doua sute de lei (Greceste: dinari.), n’ar ajunge ca fiecare sa capete putintel din ele.”
8. Unul din ucenicii Sai, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:
9. “Este aici un baietel, care are cinci pani de orz si doi pesti; dar ce sunt acestea la atatia?”
10. Isus a zis: “Spuneti oamenilor sa sada jos.” In locul acela era multa iarba. Oamenii au sezut jos, in numar de aproape cinci mii.
11. Isus a luat panile, a multamit lui Dumnezeu, le-a impartit ucenicilor, iar ucenicii le-au impartit celorce sedeau jos; de asemenea, le-a dat si din pesti cat au voit.
12. Dupace s-au saturat, Isus a zis ucenicilor Sai: “Strangeti faramiturile cari au ramas, ca sa nu se piarda nimic.”
13. Le-au adunat deci, si au umplut douasprezece cosuri cu faramiturile cari ramasesera din cele cinci pani de orz, dupa ce mancasera toti.
14. Oamenii aceia, cand au vazut minunea, pe care o facuse Isus, ziceau: “Cu adevarat, acesta este proorocul cel asteptat in lume.”
15. Isus, fiindca stia ca au de gand sa vina sa-l ia cu sila ca sa-l faca imparat, S-a dus iaras la munte, numai El singur. Isus umbla pe mare.
16. Cand s-a inserat, ucenicii Lui s-au coborat la marginea marii.
17. S-au suit intr’o corabie, si treceau marea, ca sa se duca in Capernaum. Se intunecase, si Isus tot nu venise la ei.
18. Sufla un vant puternic si marea era intaratata.
19. Dupa ce au vaslit cam douazeci si cinci sau treizeci de stadii, vad pe Isus umbland pe mare si apropiindu-Se de corabie. Si s-au infricosat.
20. Dar Isus le-a zis: “Eu sant, nu va temeti!”
21. Voiau deci sa-l ia in corabie. Si corabia a sosit indata la locul spre care mergeau.
22. Norodul, care ramasese de cealalta parte a marii, bagase de seama ca acolo nu era decat o corabie, si ca Isus nu Se suise in corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecasera singuri cu ea.
23. A doua zi sosisera alte corabii din Tiberiada, aproape de locul unde mancasera ei panea, dupace Domnul multamise lui Dumnezeu.
24. Cand au vazut noroadele ca nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s-au suit si ele in corabiile acestea, si s-au dus la Capernaum sa caute pe Isus.
25. Cand L-au gasit, dincolo de mare, I-au zis: “Invatatorule, cand ai venit aici?”
26. Drept raspuns, Isus le-a zis: “Adevarat, adevarat, va spun, ca Ma cautati nu pentruca ati vazut semne, ci pentruca ati mancat din panile acelea, si v’ati saturat.
27. Lucrati nu pentru mancarea peritoare, ci pentru mancarea, care ramane pentru viata vecinica, si pe care v’o va da Fiul omului; caci Tatal, adica, insus Dumnezeu, pe el L-a insemnat cu pecetea Lui.”
28. Ei I-au zis: “Ce sa facem ca sa savarsim lucrarile lui Dumnezeu?”
29. Isus le-a raspuns: “Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: sa credeti in Acela, pe care L-a trimes El.”
30. “Ce semn faci Tu, deci”, I-au zis ei, “ca sa-l vedem, si sa credem in Tine? Ce lucrezi Tu?
31. Parintii nostri au mancat mana in pustie, dupa cum este scris: “Le-a dat sa manance pane din cer.”
32. Isus le-a zis: “Adevarat, adevarat, va spun, ca Moise nu v’a dat panea din cer, ci Tatal Meu va da adevarata pane din cer;
33. caci Panea lui Dumnezeu este aceea care se pogoara din cer, si da lumii viata”.
34. “Doamne”, I-au zis ei, “da-ne totdeauna aceasta pane.”
35. Isus le-a zis: “Eu sunt Panea vietii. Cine vine la Mine, nu va flamanzi niciodata; si cine crede in Mine, nu va inseta niciodata.
36. Dar v’am spus ca M’ati si vazut, si tot nu credeti.
37. Tot ce-Mi da Tatal, va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara:
38. caci M’am pogorat din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M’a trimes.
39. Si voia Celuice M’a trimes, este sa nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci sa-l inviez in ziua de apoi.
40. Voia Tatalui meu este ca oricine vede pe Fiul, si crede in El, sa aiba viata vecinica; si Eu il voi invia in ziua de apoi.”
41. Iudeii carteau impotriva Lui, pentruca zisese: “Eu sunt panea care s-a pogorat din cer.”
42. Si ziceau: “Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al carui tata si mama ii cunoastem? Cum dar zice El: “Eu M’am pogorat din cer?”
43. Isus le-a raspuns: “Nu cartiti intre voi.
44. Nimeni nu poate veni la Mine, daca nu-l atrage Tatal, care M’a trimes; si Eu il voi invia in ziua de apoi.
45. In prooroci este scris: “Toti vor fi invatati de Dumnezeu.” Asa ca oricine a ascultat pe Tatal, si a primit invatatura Lui, vine la Mine.
46. Nu ca cineva a vazut pe Tatal, afara de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a vazut pe Tatal.
47. Adevarat, adevarat, va spun, ca cine crede in Mine, are viata vecinica.
48. Eu sunt Panea vietii.
49. Parintii vostri au mancat mana in pustie, si au murit.
50. Panea, care se pogoara din cer, este de asa fel, ca cineva sa manance din ea, si sa nu moara.
51. Eu sunt Panea vie, care s-a pogorat din cer. Daca mananca cineva din panea aceasta, va trai in veac; si panea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care il voi da pentru viata lumii.”
52. La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau intre ei, si ziceau: “Cum poate omul acesta sa ne dea trupul Lui sa-l mancam?”
53. Isus le-a zis: “Adevarat, adevarat, va spun, ca, daca nu mancati trupul Fiului omului, si daca nu beti sangele Lui, n’aveti viata in voi insiva.
54. Cine mananca trupul Meu, si bea sangele Meu, are viata vecinica; si Eu il voi invia in ziua de apoi.
55. Caci trupul Meu este cu adevarat o hrana, si sangele Meu este cu adevarat o bautura.
56. Cine mananca trupul Meu, si bea sangele Meu, ramane in Mine, si Eu raman in el.
57. Dupa cum Tatal, care este viu, M’a trimes pe Mine, si Eu traiesc prin Tatal, tot asa, cine Ma mananca pe Mine, va trai si el prin Mine.
58. Astfel este panea, care s-a pogorat din cer, nu ca mana, pe care au mancat-o parintii vostri, si totus au murit: cine mananca panea aceasta, va trai in veac.”
59. Isus a spus aceste lucruri in sinagoga, cand invata pe oameni in Capernaum.
60. Multi din ucenicii Lui, dupa ce au auzit aceste cuvinte, au zis: “Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s’o sufere?”
61. Isus, care stia in Sine ca ucenicii Sai carteau impotriva vorbirii acesteia, le-a zis: “Vorbirea aceasta este pentru voi o pricina de poticnire?
62. Dar daca ati vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai inainte?…
63. Duhul este acela care da viata, carnea nu foloseste la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sunt duh si viata.
64. Dar sunt unii din voi cari nu cred.” Caci Isus stia dela inceput cine erau ceice nu cred, si cine era celce avea sa-l vanda.
65. Si a adaogat: “Tocmai de aceea v’am spus ca nimeni nu poate sa vina la Mine, daca nu i-a fost dat de Tatal Meu.”
66. Din clipa aceea, multi din ucenicii Lui s-au intors inapoi, si nu mai umblau cu El.
67. Atunci Isus a zis celor doisprezece: “Voi nu vreti sa va duceti?”
68. “Doamne”, I-a raspuns Simon Petru, “la cine sa ne ducem? Tu ai cuvintele vietii vecinice.
69. Si noi am crezut, si am ajuns la cunostinta ca Tu esti Hristosul, Sfantul lui Dumnezeu.”
70. Isus le-a raspuns: “Nu v’am ales Eu pe voi cei doisprezece? Si totus unul din voi este un drac.”
71. Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; caci el avea sa-l vanda: el, unul din cei doisprezece.

Faptele Apostolilor 2
41. Cei ce au primit propovaduirea lui, au fost botezati; si in ziua aceea, la numarul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete.
42. Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in frangerea panii, si in rugaciuni.
43. Fiecare era plin de frica, si prin apostoli se faceau multe minuni si semne.
44. Toti cei ce credeau, erau impreuna la un loc, si aveau toate de obste.
45. Isi vindeau ogoarele si averile, si banii ii imparteau intre toti, dupa nevoile fiecaruia.
46. Toti impreuna erau nelipsiti dela Templu in fiecare zi, frangeau panea acasa, si luau hrana, cu bucurie si curatie de inima.
47. Ei laudau pe Dumnezeu, si erau placuti inaintea intregului norod. Si Domnul adauga in fiecare zi la numarul lor pe cei ce erau mantuiti.

1 Corinteni 10
13. Nu v’a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca. Si Dumnezeu, care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijlocul sa iesiti din ea, ca s’o puteti rabda.
14. De aceea, prea iubitii mei, fugiti de inchinarea la idoli.
15. Va vorbesc ca unor oameni cu judecata: judecati voi singuri ce spun.
16. Paharul binecuvantat, pe care-l binecuvantam, nu este el impartasirea cu sangele lui Hristos? Panea, pe care o frangem, nu este ea impartasirea cu trupul lui Hristos?
17. Avand in vedere ca este o pane, noi, cari santem multi, santem un trup; caci toti luam o parte din aceeas pane.
18. Uitati-va la Israelul dupa trup: cei ce mananca jertfele, nu sunt ei in impartasire cu altarul?
19. Deci ce zic eu? Ca un lucru jertfit idolilor, este ceva? Sau ca un idol este ceva?
20. Dimpotriva, eu zic ca ce jerfesc Neamurile, jertfesc dracilor, si nu lui Dumnezeu. Si eu nu vreau ca voi sa fiti in impartasire cu dracii.
21. Nu puteti bea paharul Domnului si paharul dracilor; nu puteti lua parte la masa Domnului si la masa dracilor.
22. Sau vrem sa intaratam pe Domnul la gelozie? Santem noi mai tari decat El?

1 Corinteni 11
20. Cand va adunati dar in acelas loc, nu este cu putinta sa mancati cina Domnului.
21. Fiindca atunci cand stati la masa, fiecare se grabeste sa-si ia cina adusa de el, inaintea altuia; asa ca unul este flamand, iar altul este beat.
22. Ce? N’aveti case pentruca sa mancati si sa beti acolo? Sau dispretuiti Biserica lui Dumnezeu, si vreti sa faceti de rusine pe cei ce n’au nimic? Ce sa va zic? Sa va laud? In privinta aceasta nu va laud.
23. Caci am primit dela Domnul ce v’am invatat; si anume ca, Domnul Isus, in noaptea in care a fost vandut, a luat o pane.
24. Si, dupa ce a multamit lui Dumnezeu, a frant-o, si a zis: “Luati, mancati; acesta este trupul Meu, care se frange pentru voi; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea.”
25. Tot astfel, dupa cina, a luat paharul, si a zis: “Acest pahar este legamantul cel nou in sangele Meu; sa faceti lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecate ori veti bea din el.”
26. Pentruca, oridecateori mancati din panea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului, pana va veni El.
27. De aceea, oricine mananca panea aceasta sau bea paharul Domnului in chip nevrednic, va fi vinovat de trupul si sangele Domnului.
28. Fiecare sa se cerceteze dar pe sine insus, si asa sa manance din panea aceasta si sa bea din paharul acesta.
29. Caci cine mananca si bea, isi mananca si bea osanda lui insus, daca nu deosebeste trupul Domnului.
30. Din pricina aceasta sunt intre voi multi neputinciosi si bolnavi, si nu putini dorm.
31. Daca ne-am judeca singuri, n’am fi judecati.
32. Dar cand santem judecati, santem pedepsiti de Domnul, ca sa nu fim osanditi odata cu lumea.
33. Astfel, fratii mei, cand va adunati sa mancati, asteptati-va unii pe altii.
34. Daca-i este foame cuiva, sa manance acasa, pentruca sa nu va adunati spre osanda. Celelate lucruri le voi randui cand voi veni.

Apocalipsa 3
14. Ingerului Bisericii din Laodicea scrie-i: “Iata ce zice Celce este Amin, Marturul credincios si adevarat, inceputul zidirii lui Dumnezeu:
15. “Stiu faptele tale: ca nu esti nici rece, nici in clocot. O, daca ai fi rece sau in clocot!
16. Dar, fiindca esti caldicel, nici rece, nici in clocot, am sa te vars din gura Mea.
17. Pentruca zici: “Sant bogat, m’am imbogatit, si nu duc lipsa de nimic”, si nu stii ca esti ticalos, nenorocit, sarac, orb si gol,
18. te sfatuiesc sa cumperi dela Mine aur curatit prin foc, ca sa te imbogatesti; si haine albe, ca sa te imbraci cu ele, si sa nu ti se vada rusinea goliciunii tale; si doftorie pentru ochi, ca sa-ti ungi ochii, si sa vezi.
19. Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia, pe cari-i iubesc. Fii plin de ravna dar, si pocaieste-te!
20. Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine.
21. Celui ce va birui, ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dupa cum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul Lui de domnie.
22. Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul.