Cuvantul intarit prin semne

Marcu 16
14. La urma, pe cand cei unsprezece sedeau la masa, li S-a aratat si I-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, caci n-au crezut pe cei ce-L vazusera inviat.
15. Si le-a zis: Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura.
16. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui; iar cel ce nu va crede se va osandi.
17. Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: in numele Meu, demoni vor izgoni, in limbi noi vor grai,
18. Serpi vor lua in mana si chiar ceva datator de moarte de vor bea nu-i va vatama, peste cei bolnavi isi vor pune mainile si se vor face sanatosi.
19. Deci Domnul Iisus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer si a sezut de-a dreapta lui Dumnezeu.
20. Iar ei, plecand, au propovaduit pretutindeni si Domnul lucra cu ei si intarea cuvantul, prin semnele care urmau. Amin.

Atata timp cat este propovaduit cuvantul lui Dumnezeu si nu altceva, nu traditie, nu istorie, nu filozofie, Domnul Isi va intari cuvantul prin semne.
Acolo unde nu sunt semne, nu este spus doar adevarul.

 

Semne si minuni?

Cum cunoastem daca o invatatura este de la Dumnezeu sau nu? Ea va fi intotdeauna insotita de semne, de puterea Duhului Sfant. Iata mai jos semnele:

Marcu 16
16. Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.
17. Iata semnele care vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18. vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune mainile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosi.”
19. Domnul Isus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer si a sezut la dreapta lui Dumnezeu.
20. Iar ei au plecat si au propovaduit pretutindeni. Domnul lucra impreuna cu ei si intarea Cuvantul prin semnele care-l insoteau. Amin.

2 Corinteni 12
11. Am ajuns nebun: voi m-ati silit. Dar voi trebuia sa ma laudati; caci, macar ca nu sunt nimic, totusi cu nimic n-am fost mai prejos de acesti apostoli asa de minunati.
12. Semnele unui apostol le-ati avut printre voi in toata rabdarea, prin semne, puteri si minuni care au fost facute intre voi.

Evrei 2
2. Caci, daca Cuvantul vestit prin ingeri s-a dovedit nezguduit si daca orice abatere si orice neascultare si-a primit o dreapta rasplatire,
3. cum vom scapa noi, daca stam nepasatori fata de o mantuire asa de mare, care, dupa ce a fost vestita intai de Domnul, ne-a fost adeverita de cei ce au auzit-o,
4. in timp ce Dumnezeu intarea marturia lor cu semne, puteri si felurite minuni si cu darurile Duhului Sfant, impartite dupa voia Sa!

1 Corinteni 2
4. Si invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoare ale intelepciunii, ci intr-o dovada data de Duhul si de putere,
5. pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe intelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.
6. Totusi ceea ce propovaduim noi printre cei desavarsiti este o intelepciune; dar nu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vor fi nimiciti.
7. Noi propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascunsa, pe care o randuise Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci,
8. si pe care n-a cunoscut-o niciunul din fruntasii veacului acestuia; caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignit pe Domnul slavei.

1 Corinteni 4
19. Dar daca va voi Domnul, voi veni in curand la voi, si atunci voi vedea nu vorbele, ci puterea celor ce s-au ingamfat.
20. Caci Imparatia lui Dumnezeu nu sta in vorbe, ci in putere.

Romani 15
18. Caci nu voi cuteza sa spun ceva din cele ce n-a savarsit Hristos prin mine, spre ascultarea neamurilor, prin cuvant si prin fapta,
19. Prin puterea semnelor si a minunilor, prin puterea Duhului Sfant, asa incat de la Ierusalim si din tinuturile de primprejur pana la Iliria, am implinit propovaduirea Evangheliei lui Hristos,

Judecam o invatatura dupa semnele care o insotesc, nu dupa roadele celui care o propovaduieste. Cel care propovaduieste invatatura corecta poate fi insotit de semne chiar daca el nu are roade. Acel om va fi judecat dupa roadele proprii:

Matei 7
15. Paziti-va de prorocii mincinosi! Ei vin la voi imbracati in haine de oi, dar pe dinauntru sunt niste lupi rapitori.
16. Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din maracini?
17. Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
18. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune.
19. Orice pom care nu face roade bune este taiat si aruncat in foc.
20. Asa ca, dupa roadele lor ii veti cunoaste.
21. Nu oricine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.
22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?”
23. Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.”

 

Niciodata nu v’am cunoscut

Matei 7
15. Paziti-va de prooroci mincinosi. Ei vin la voi imbracati in haine de oi, dar pe dinlauntru sunt niste lupi rapitori.
16. Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini?
17. Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
18. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune.
19. Orice pom, care nu face roade bune, este taiat si aruncat in foc.
20. Asa ca dupa roadele lor ii veti cunoaste.
21. Nu orisicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci celce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.
22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N’am proorocit noi in Numele Tau? N’am scos noi draci in Numele Tau? Si n’am facut noi multe minuni in Numele Tau?”
23. Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v’am cunoscut; departati-va dela Mine, voi toti cari lucrati faradelege.”
24. De aceea, pe orisicine aude aceste cuvinte ale Mele, si le face, il voi asemana cu un om cu judecata, care si-a zidit casa pe stanca.

De multe ori am stat si am meditat la aceste versete ce imi pareau foarte greu de inteles. Domnul Isus spune clar ca nu cei care ii spun “Doamne, Doamne” si nu cei care au facut minuni in Numele Lui vor fi alaturi de El in Imparatia cerurilor.
Problema este ca suntem invatati ca este suficient sa credem in Isus ca Domn al nostru pentru a fi mantuiti si am fost invatati ca numai oamenii sfinti, care traiesc o viata de o sfintenie maxima pot scoate afara demoni si pot vindeca oamenii.
Trebuie sa credem in Isus ca Domn si putem sa si scoatem demoni si sa vindecam bolnavii dar toate acestea nu sunt suficiente. Trebuie sa facem voia lui Dumnezeu.

Domnul Isus ne spune ca daca avem credinta vom putea scoate demoni si vindeca bolnavii.

Marcu 16

14. In sfarsit, S-a aratat celor unsprezece, cand sedeau la masa; si i-a mustrat pentru necredinta si impietrirea inimii lor, pentru ca nu crezusera pe cei ce-l vazusera inviat.
15. Apoi le-a zis: “Duceti-va in toata lumea, si propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
16. Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit; dar cine nu va crede, va fi osandit.
17. Iata semnele cari vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18. vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune manile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosa.”
19. Domnul Isus, dupa ce a vorbit cu ei, S-a inaltat la cer, si a sezut la dreapta lui Dumnezeu.
20. Iar ei au plecat si au propovaduit pretutindeni. Domnul lucra impreuna cu ei, si intarea Cuvantul prin semnele, cari-l insoteau. Amin.

Petru explica ca vindecarea facuta de el si de Ioan nu este facuta datorita cucerniciei lor ci datorita credintei in Numele lui Isus.

Faptele Apostolilor 3
1. Petru si Ioan se suiau impreuna la Templu, la ceasul rugaciunii: era ceasul al noualea.
2. Acolo era un om olog din nastere, care era dus si pus in toate zilele la poarta Templului, numita “Frumoasa”, ca sa ceara de mila dela cei ce intrau in Templu.
3. Omul acesta, cand a vazut pe Petru si pe Ioan ca voiau sa intre in Templu, le-a cerut milostenie.
4. Petru, ca si Ioan, s-a uitat tinta la el, si a zis: “Uita-te la noi!”
5. Si el se uita la ei cu luare aminte, si astepta sa capete ceva dela ei.
6. Atunci Petru i-a zis: “Argint si aur, n’am; dar ce am, iti dau: In Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoala-te si umbla!”
7. L-a apucat de mana dreapta, si l-a ridicat in sus. Indata i s-au intarit talpile si glesnele;
8. dintr’o saritura a fost in picioare, si a inceput sa umble. A intrat cu ei in Templu, umbland, sarind, si laudand pe Dumnezeu.
9. Tot norodul l-a vazut umbland si laudand pe Dumnezeu.
10. Il cunosteau ca era cel ce sedea la poarta “Frumoasa” a Templului, ca sa ceara de pomana, si s-au umplut de uimire si de mirare pentru cele ce i se intamplasera.
11. Fiindca el se tinea de Petru si de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei in pridvorul zis al lui Solomon.
12. Petru, cand a vazut lucrul acesta, a luat cuvantul, si a zis norodului: “Barbati Israeliti, pentruce va mirati de lucrul acesta? Dece va uitati cu ochii tinta la noi, ca si cum prin puterea noastra sau prin cucernicia noastra am fi facut pe omul acesta sa umble?
13. Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, Dumnezeul parintilor nostri, a proslavit pe Robul Sau Isus, pe care voi L-ati dat in mana lui Pilat; si v’ati lepadat de El inaintea lui, macar ca el era de parere sa-i dea drumul.
14. Voi v’ati lepadat de Cel Sfant si Neprihanit, si ati cerut sa vi se daruiasca un ucigas.
15. Ati omorat pe Domnul vietii, pe care Dumnezeu L-a inviat din morti; noi santem martori ai Lui.
16. Prin credinta in Numele lui Isus, a intarit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeti si-l cunoasteti; credinta in El a dat omului acestuia o tamaduire deplina, cum vedeti cu totii.

Dar daca nu esti al Domnului Isus nu poti chema Numele Domnului pentru a face ceea ce trebuie.

Faptele Apostolilor 19
11. Si Dumnezeu facea minuni nemaipomenite prin manile lui Pavel;
12. pana acolo ca peste cei bolnavi se puneau basmale sau sorturi, cari fusesera atinse de trupul lui, si-i lasau boalele, si ieseau afara din ei duhurile rele.
13. Niste exorcisti Iudei, cari umblau din loc in loc, au incercat sa cheme Numele Domnului Isus peste ceice aveau duhuri rele, zicand: “Va jur pe Isus, pe care-l propovaduieste Pavel, sa iesiti afara!”
14. Ceice faceau lucrul acesta, erau sapte feciori ai lui Sceva, un preot Iudeu din cei mai de seama.
15. Duhul cel rau le-a raspuns: “Pe Isus Il cunosc, si pe Pavel il stiu; dar voi, cine santeti?”
16. Si omul, in care era duhul cel rau, a sarit asupra lor, i-a biruit pe amandoi, si i-a schingiuit in asa fel, ca au fugit goi si raniti din casa aceea.
17. Lucrul acesta a fost cunoscut de toti Iudeii, de toti Grecii cari locuiau in Efes, si i-a apucat frica pe toti: si Numele Domnului Isus era proslavit.

Si Pavel ne spune cat se poate de clar ca daca am avea toate darurile Duhului Sfant, daca ne-am imparti toata averea saracilor si daca am fi arsi tot ar fi degeaba daca nu am avea dragoste.

1 Corinteni 13
1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n’as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
2. Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n’as avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n’as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.

Matei 7
12. Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Proorocii.

 

Poarta stramta, calea ingusta si dragostea

Matei 7

12. Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Proorocii.
13. Intrati pe poarta cea stramta. Caci larga este poarta, lata este calea care duce la pierzare, si multi sunt ceice intra pe ea.
14. Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si putini sunt ceice o afla.
15. Paziti-va de prooroci mincinosi. Ei vin la voi imbracati in haine de oi, dar pe dinlauntru sunt niste lupi rapitori.
16. Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini?
17. Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
18. Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rau nu poate face roade bune.
19. Orice pom, care nu face roade bune, este taiat si aruncat in foc.
20. Asa ca dupa roadele lor ii veti cunoaste.
21. Nu orisicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci celce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.
22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N’am proorocit noi in Numele Tau? N’am scos noi draci in Numele Tau? Si n’am facut noi multe minuni in Numele Tau?”
23. Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v’am cunoscut; departati-va dela Mine, voi toti cari lucrati faradelege.“
24. De aceea, pe orisicine aude aceste cuvinte ale Mele, si le face, il voi asemana cu un om cu judecata, care si-a zidit casa pe stanca.
25. A dat ploaia, au venit sivoaele, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea nu s-a prabusit, pentruca avea temelia zidita pe stanca.
26. Insa ori si cine aude aceste cuvinte ale Mele, si nu le face, va fi asemanat cu un om nechibzuit, care si-a zidit casa pe nisip.
27. A dat ploaia, au venit sivoaiele, au suflat vanturile, si au izbit in casa aceea: ea s-a prabusit, si prabusirea i-a fost mare.”
28. Dupa ce a sfarsit Isus cuvantarile acestea, noroadele au ramas uimite de invatatura Lui;
29. caci El ii invata ca unul care avea putere, nu cum ii invatau carturarii lor.

Este foarte interesant faptul ca predica de pe munte se incheie cu atentionarea pe care ne-o face Domnul Isus care ne spune in versetele 13 si 14 ca este stramta poarta si ingusta calea catre viata vesnica. Oare la ce se refera? Daca ne gandim la toata invatatura care a fost data pana in acel moment in predica Sa si la modul in care aceasta se incheie realizam ca El se refera la fapte. Se pare ca este totusi extrem de important ceea ce facem, cum umblam pe cale.
Este suficient sa credem in El? Din predica aceasta reiese ca nu.
Desi urmatoarea atentionare se refera la proorocii mincinosi ea poate fi generalizata si la cei care vor sa fie copii ai Domnului. In versetul 19 ni se spune ca orice pom care nu aduce roada este taiat si aruncat afara. Versetul 21 spune cat se poate de clar ca nu oricine Il recunoaste pe Isus ca Domn va intra in Imparatia Cerurilor ci aceia care fac voia lui Dumnezeu.
In versetul 23 iarasi ni se spune ca vor fi alungati chiar si aceia care au facut semne in Numele lui Isus dar care au lucrat faradelegea. Atat de importanta este ascultarea de Domnul.

Un alt aspect interesant care reiese din aceeste versete este acela ca ii recunoastem pe cei care sunt copiii lui Dumnezeu dupa faptele pe care le fac. Fac ei voia Domnului? Se poate ca la suprafata sa para ca da dar important este nu cum arata din afara ci cum sunt pe dinauntru. Sunt oi sau lupi?
Poate o sa-mi spuneti ca este greu sa stii aceste lucruri dar eu cred ca nu este. Daca Domnul Isus ne spune ca dupa aceasta ii putem recunoaste inseamna ca daca ne dam silinta sa vedem avem cum sa vedem ce fel de oameni sunt dupa modul lor de comportare.

In ceea ce ii priveste pe cei care fac semne si minuni, tendinta generala este de a-i crede sfinti. Acestia sigur sunt copiii lui Dumnezeu. Nu se poate altfel. Dar uite ca Domnul Isus spune altfel. Chiar si acestia trebuie sa fie verificati dupa roadele pe care le aduc. Semnele in sine nu sunt o dovada a unei vieti traite dupa placul Domnului. Daca ma gandesc bine, semnele si minunile despre care vorbeste Domnul aici ar trebui sa fie semnele celor ce cred in El conform Marcu 16:17-18:
17. Iata semnele cari vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18. vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune manile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosa.”
Deci acestea ar trebui sa fie niste lucruri normale ale vietii de credinta.

Am stat si m-am gandit cum e posibil ca cineva care-L recunoaste pe Isus ca Domn si care a primit darurile Duhului Sfant totusi sa fie aruncat afara ca lucrator al faradelegii. Explicatia am gasit-o in 1 Corinteni.
In 1 Corinteni 12 suntem asigurati ca darurile pe care le avem daca spunem ca Isus este Domn sunt autentice si sunt darurile Duhului Sfant. Acestea ne sunt date pentru folosul altora. Suntem chiar indemnati sa umblam dupa darurile cele mai bune.
Dar, ceea ce face diferenta este descris in 1 Corinteni 13:

1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n’as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
2. Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n’as avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n’as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau,
6. nu se bucura de neleguire, ci se bucura de adevar,
7. acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul.
8. Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.
9. Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte;
10. dar cand va veni ce este desavarsit, acest “an parte” se va sfarsi.

Acum va rog sa faceti legatura cu primul verset cu care a inceput acest articol:
Matei 7:12. Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Proorocii.

DRAGOSTEA ESTE CHEIA IAR DACA AI PIERDUT DRAGOSTEA NU MAI ESTI NIMIC. Poate ca nu ti se vor lua darurile primite dar fara dragostea de Dumnezeu si de oameni nu mai esti nimic si vei fi aruncat afara.

Matei 22
35. Si unul din ei, un invatator al Legii, ca sa-l ispiteasca, I-a pus intrebarea urmatoare:
36. “Invatatorule, care este cea mai mare porunca din Lege?”
37. Isus i-a raspuns: “Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, si cu tot cugetul tau.”
38. “Aceasta este cea dintai, si cea mai mare porunca.
39. Iar a doua, asemenea ei, este: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.”
40. In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Proorocii.”

Trebuie sa ne chinuim sa intram pe poarta cea stramta, iar pentru cei ce am intrat este esential sa ramanem pe calea ingusta. Trebuie sa nu ne pierdem cu nici un chip dragostea si sa stam langa Domnul nostru. Pentru aceasta vom avea de dat o lupta crancena, pentru toata viata, cu firea, lumea si demonii care nu vor inceta sa faca orice pentru a ne abate de pe cale.