Exista o mare impotrivire vorbirii in limbi si o frica fata de acest fenomen asa cum exista si oameni care isi doresc cu tot dinadinsul sa o faca. Oricare din aceste atitudini este gresita.
De cele mai multe ori oamenii au o intelegere gresita a acestui dar duhovnicesc desi scrie despre el pe larg Apostolul Pavel.
Recunosc ca si eu m-am impotrivit ideii de a vorbi in limbi. In primul rand nu provin din mediu penticostal si nici nu am avut legatura cu ei asa ca nici macar nu auzisem de asa ceva. E drept ca am dat peste versetele din 1 Corinteni referitoare la acest lucru dar de fiecare data treceam peste ele gandind ca daca acolo scrie despre ceva ce nu mai este valabil si azi nu am de ce sa aprofundez. Nu este ceva important asa ca voi studia mai tarziu…
Mai tarziu am gasit multe scieri impotriva acestui dar. Multi spun fie ca nu mai exista, fie ca cei care vorbesc in limbi sunt de la diavolul fie ca e sarlatanie.
Pana la urma despre ce este vorba?
1 Corinteni 12
1. In ce priveste darurile duhovnicesti, fratilor, nu voiesc sa fiti in necunostinta.
2. Cand erati pagani, stiti ca va duceati la idolii cei muti, dupa cum erati calauziti.
3. De aceea va spun ca nimeni, daca vorbeste prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: “Isus sa fie anatema!” Si nimeni nu poate zice: “Isus este Domnul”, decat prin Duhul Sfant.
4. Sant felurite daruri, dar este acelas Duh;
5. sant felurite slujbe, dar este acelas Domn;
6. sant felurite lucrari, dar este acelas Dumnezeu, care lucreaza totul in toti.
7. Si fiecaruia i se da aratarea Duhului spre folosul altora.
8. De pilda, unuia ii este dat, prin Duhul, sa vorbeasca despre intelepciune; altuia, sa vorbeasca despre cunostinta, datorita aceluias Duh;
9. altuia credinta, prin acelas Duh; altuia, darul tamaduirilor, prin acelas Duh;
10. altuia, puterea sa faca minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; si altuia, talmacirea limbilor.
11. Dar toate aceste lucruri le face unul si acelas Duh, care da fiecaruia in parte, cum voieste.
12. Caci, dupa cum trupul este unul si are multe madulare, si dupa cum toate madularele trupului, macar ca sunt mai multe, sunt un singur trup, -tot asa este si Hristos.
13. Noi toti, in adevar, am fost botezati de un singur Duh, ca sa alcatuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; si toti am fost adapati dintr’un singur Duh.
14. Astfel, trupul nu este un singur madular, ci mai multe.
……………
27. Voi santeti trupul lui Hristos, si fiecare, in parte, madularele lui.
28. Si Dumnezeu a randuit in Biserica, intai, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, invatatori; apoi, pe ceice au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tamaduirilor, ajutorarilor, carmuirilor, si vorbirii in felurite limbi.
29. Oare toti sunt apostoli? Toti sunt prooroci? Toti sunt invatatori? Toti sunt facatori de minuni?
30. Toti au darul tamaduirilor? Toti vorbesc in alte limbi? Toti talmacesc?
31. Umblati dar dupa darurile cele mai bune. Si va voi arata o cale nespus mai buna.
Din cele de mai sus putem vedea limpede ca vorbirea in limbi este un dar duhovnicesc primit de la Duhul Sfant asa cum sunt si alte daruri: darul proorociei, al vindecarilor, etc.
Este limpede din versetele de mai sus ca si darul vorbirii in limbi ca si restul darurilor nu trebuie neaparat sa il aiba toata lumea.
Este de remarcat sfatul Apostolului Pavel de a umbla dupa darurile cele mai bune.
1 Corinteni 13
1. Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n’as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
2. Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n’as avea dragoste, nu sunt nimic.
3. Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n’as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
Apostolul Pavel ne spune ca darurile (vorbirea in limbi, proorocia, cunoasterea, credinta care muta si muntii) sau martirajul fara dragoste nu folosesc la nimic.
Trebuie remarcat ca darul vorbirii in limbi este echivalent cu vorbirea in limbi omenesti sau ingeresti.
1 Corinteni 13
8. Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.
9. Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte;
10. dar cand va veni ce este desavarsit, acest “an parte” se va sfarsi.
11. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m’am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc.
12. Acum, vedem ca intr’o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin.
13. Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.
Se pare ca anumite daruri ale Duhului Sfant (vorbirea in limbi, proorocia, cunoasterea) vor inceta la un moment dat. Cand? Atunci cand nu vom mai cunoaste in parte, cand vom vedea deslusit si nu va mai fi nevoie de ele. Cand vom sta cu Domnul Isus in Imparatia cerurilor nu vom mai avea nevoie de aceste daruri si este si normal sa fie asa. Pana atunci insa avem nevoie de ele si le putem primi de la Duhul Sfant.
1 Corinteni 14
1. Urmariti dragostea. Umblati si dupa darurile duhovnicesti, dar mai ales sa proorociti.
2. In adevar, cine vorbeste in alta limba, nu vorbeste oamenilor, ci lui Dumnezeu; caci nimeni nu-l intelege, si, cu duhul, el spune taine.
3. Cine prooroceste, dimpotriva, vorbeste oamenilor, spre zidire, sfatuire si mangaiere.
4. Cine vorbeste in alta limba, se zideste pe sine insus; dar cine prooroceste, zideste sufleteste Biserica.
5. As dori ca toti sa vorbiti in alte limbi, dar mai ales sa proorociti. Cine prooroceste, este mai mare decat cine vorbeste in alte limbi; afara numai daca talmaceste aceste limbi, pentruca sa capete Biserica zidire sufleteasca.
6. In adevar, fratilor, de ce folos v’as fi eu, daca as veni la voi vorbind in alte limbi, si daca cuvantul meu nu v’ar aduce nici descoperire, nici cunostinta, nici proorocie, nici invatatura?
7. Chiar si lucrurile neansufletite, cari dau un sunet, fie un fluier sau o alauta: daca nu dau sunete deslusite, cine va cunoaste ce se canta cu fluierul sau cu alauta?
8. Si daca trambita da un sunet incurcat, cine se va pregati de lupta?
9. Tot asa si voi, daca nu rostiti cu limba o vorba inteleasa, cum se va pricepe ce spuneti? Atunci parca ati vorbi in vant.
10. Sant multe feluri de limbi in lume, totus niciuna din ele nu este fara sunete intelese.
11. Dar daca nu cunosc intelesul sunetului, voi fi un strain pentru cel ce vorbeste, si cel ce vorbeste, va fi un strain pentru mine.
12. Tot asa si voi, fiindca ravniti dupa daruri duhovnicesti, sa cautati sa le aveti din belsug, in vederea zidirii sufletesti a Bisericii.
13. De aceea, cine vorbeste in alta limba, sa se roage sa aiba si darul s’o talmaceasca.
14. Fiindca, daca ma rog in alta limba, duhul meu se roaga, dar mintea mea este fara rod.
15. Ce este de facut atunci? Ma voi ruga cu duhul, dar ma voi ruga si cu mintea; voi canta cu duhul, dar voi canta si cu mintea.
16. Altmintrelea, daca aduci multamiri cu duhul, cum va raspunde “Amin” la multamirile, pe cari le aduci tu, cel lipsit de daruri, cand el nu stie ce spui?
17. Negresit, tu multamesti lui Dumnezeu foarte frumos, dar celalalt nu ramane zidit sufleteste.
18. Multamesc lui Dumnezeu ca eu vorbesc in alte limbi mai mult decat voi toti.
19. Dar in Biserica, voiesc mai bine sa spun cinci cuvinte intelese, ca sa invat si pe altii, decat sa spun zece mii de cuvinte in alta limba.
20. Fratilor, nu fiti copii la minte; ci, la rautate, fiti prunci; iar la minte, fiti oameni mari.
21. In Lege este scris: “Voi vorbi norodului acestuia prin alta limba si prin buze straine; si nici asa nu Ma vor asculta, zice Domnul.”
22. Prin urmare, limbile sunt un semn nu pentru cei credinciosi, ci pentru cei necredinciosi. Proorocia, dimpotriva, este un semn nu pentru cei necredinciosi, ci pentru cei credinciosi.
23. Deci, daca s-ar aduna toata Biserica la un loc, si toti ar vorbi in alte limbi, si ar intra si de cei fara daruri, sau necredinciosi, n’ar zice ei ca santeti nebuni?
24. Dar daca toti proorocesc, si intra vreun necredincios sau vreunul fara daruri, el este incredintat de toti, este judecat de toti.
25. Tainele inimii lui sunt descoperite, asa ca va cadea cu fata la pamant, se va inchina lui Dumnezeu, si va marturisi ca, in adevar, Dumnezeu este in mijlocul vostru.
26. Ce este de facut atunci, fratilor? Cand va adunati laolalta, daca unul din voi are o cantare, altul o invatatura, altul o descoperire, altul o vorba in alta limba, altul o talmacire, toate sa se faca spre zidirea sufleteasca.
27. Daca sunt unii, cari vorbesc in alta limba, sa vorbeasca numai cate doi sau cel mult trei, fiecare la rand: si unul sa talmaceasca.
28. Daca nu este cine sa talmaceasca, sa taca in Biserica, si sa-si vorbeasca numai lui insus si lui Dumnezeu.
29. Cat despre prooroci, sa vorbeasca doi sau trei, si ceilalti sa judece.
30. Si daca este facuta o descoperire unuia care sade jos, cel dintai sa taca.
31. Fiindca puteti sa proorociti toti, dar unul dupa altul, pentruca toti sa capete invatatura si toti sa fie imbarbatati.
32. Duhurile proorocilor sunt supuse proorocilor;
33. caci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neoranduielii, ci al pacii, ca in toate Bisericile sfintilor.
34. Femeile sa taca in adunari, caci lor nu le este ingaduit sa ia cuvantul in ele, ci sa fie supuse, cum zice si Legea.
35. Daca voiesc sa capete invatatura asupra unui lucru, sa intrebe pe barbatii lor acasa; caci este rusine pentru o femeie sa vorbeasca in Biserica.
36. Ce? Dela voi a pornit Cuvantul lui Dumnezeu? Sau numai pana la voi a ajuns el?
37. Daca crede cineva ca este prooroc sau insuflat de Dumnezeu, sa inteleaga ca ce va scriu eu, este o porunca a Domnului.
38. Si daca cineva nu intelege, sa nu inteleaga!
39. Astfel, deci, fratilor, ravniti dupa proorocire, fara sa impedecati vorbirea in alte limbi.
40. Dar toate sa se faca in chip cuviincios si cu randuiala.
Pavel ne indeamna sa dorim darurile duhovnicesti.
Versetul 2: In adevar, cine vorbeste in alta limba, nu vorbeste oamenilor, ci lui Dumnezeu; caci nimeni nu-l intelege, si, cu duhul, el spune taine.
Deci un om care vorbeste in alta limba nu este inteles de un altul. El cu duhul spune taine. El nici nu vorbeste pentru oameni ci pentru Dumnezeu. Care e folosul omului? Se zideste pe sine:
Versetul 4: Cine vorbeste in alta limba, se zideste pe sine insus; dar cine prooroceste, zideste sufleteste Biserica.
12. Tot asa si voi, fiindca ravniti dupa daruri duhovnicesti, sa cautati sa le aveti din belsug, in vederea zidirii sufletesti a Bisericii.
13. De aceea, cine vorbeste in alta limba, sa se roage sa aiba si darul s’o talmaceasca.
14. Fiindca, daca ma rog in alta limba, duhul meu se roaga, dar mintea mea este fara rod.
Din versetele de mai sus intelegem ca daca un credincios a primit darul vorbirii in limbi si nu are si darul talmacirii nici macar el nu intelege ce spune dar in schimb se zideste.
27. Daca sunt unii, cari vorbesc in alta limba, sa vorbeasca numai cate doi sau cel mult trei, fiecare la rand: si unul sa talmaceasca.
28. Daca nu este cine sa talmaceasca, sa taca in Biserica, si sa-si vorbeasca numai lui insus si lui Dumnezeu.
Sfatul lui Pavel: daca vorbim in limbi si nu talmacim sa nu vorbim in limbi in Biserica ci sa ne vorbim noua si lui Dumnezeu. Deci Pavel nu spune ca daca nu ai si darul talmacirii nu trebuie sa mai practici darul vorbirii in limbi.
Alte versete care se refera la vorbirea in limbi:
Marcu 16
15. Apoi le-a zis: „Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura.
16. Cine va crede si se va boteza va fi mantuit; dar cine nu va crede va fi osandit.
17. Iata semnele care vor insoti pe cei ce vor crede: in Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi in limbi noi;
18. vor lua in mana serpi; daca vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama; isi vor pune mainile peste bolnavi, si bolnavii se vor insanatosi.”
Faptele Apostolilor 2
1. In ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc.
2. Deodata, a venit din cer un sunet ca vajaitul unui vant puternic si a umplut toata casa unde sedeau ei.
3. Niste limbi ca de foc au fost vazute impartindu-se printre ei si s-au asezat cate una pe fiecare din ei.
4. Si toti s-au umplut de Duh Sfant si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, dupa cum le dadea Duhul sa vorbeasca.
Faptele Apostolilor 10
44. Pe cand rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborat Duhul Sfant peste toti cei ce ascultau Cuvantul.
45. Toti credinciosii taiati imprejur care venisera cu Petru au ramas uimiti cand au vazut ca darul Duhului Sfant s-a varsat si peste Neamuri.
46. Caci ii auzeau vorbind in limbi si marind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:
47. „Se poate opri apa ca sa nu fie botezati acestia care au primit Duhul Sfant ca si noi?”
48. Si a poruncit sa fie botezati in Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramana cateva zile la ei.
Faptele Apostolilor 19
1. Pe cand era Apolo in Corint, Pavel, dupa ce a trecut prin tinuturile de sus ale Asiei, a ajuns la Efes. Aici a intalnit pe cativa ucenici
2. si le-a zis: „Ati primit voi Duhul Sfant cand ati crezut?” Ei i-au raspuns: „Nici n-am auzit macar ca a fost dat un Duh Sfant.”
3. „Dar cu ce botez ati fost botezati?”, le-a zis el. Si ei au raspuns: „Cu botezul lui Ioan.”
4. Atunci Pavel a zis: „Ioan a botezat cu botezul pocaintei si spunea norodului sa creada in Cel ce venea dupa el, adica in Isus.”
5. Cand au auzit ei aceste vorbe, au fost botezati in Numele Domnului Isus.
6. Cand si-a pus Pavel mainile peste ei, Duhul Sfant S-a coborat peste ei, si vorbeau in alte limbi si proroceau.
7. Erau cam doisprezece barbati de toti.
Romani 8
26. Si tot astfel si Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra: caci nu stim cum trebuie sa ne rugam. Dar insusi Duhul mijloceste pentru noi cu suspine negraite.
Iuda
20. Dar voi, preaiubitilor, ziditi-va sufleteste pe credinta voastra preasfanta, rugati-va prin Duhul Sfant,
21. tineti-va in dragostea lui Dumnezeu si asteptati indurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viata vesnica.
