Formarea continentelor

3

Initial nu existau mai multe continente ci un singur continent urias. Asta ne invata Geologia.

2

Dar cand s-a petrecut aceasta impartire a pamantului in mai multe continente?

Genesa (Facerea) 10
1. Iata spita neamului fiilor lui Noe: Sem, Ham si Iafet. Dupa potop li s-au nascut fii.
2. Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec si Tiras.
3. Fiii lui Gomer: Aschenaz, Rifat si Togarma.
4. Fiii lui Iavan: Elisa, Tarsis, Chitim si Dodanim.
5. De la ei se trag popoarele din tarile neamurilor de pe malul marii, dupa tinuturile lor, dupa limba fiecaruia, dupa familiile lor, dupa semintiile lor.
6. Fiii lui Ham au fost: Cus, Mitraim, Put si Canaan. -
7. Fiii lui Cus: Seba, Havila, Sabta, Raema si Sabteca. Fiii lui Raema: Seba si Dedan.
8. Cus a nascut si pe Nimrod: el este acela care a inceput sa fie puternic pe pamant.
9. El a fost un viteaz vanator inaintea Domnului; iata de ce se zice: “Ca Nimrod, viteaz vanator inaintea Domnului.”
10. El a domnit la inceput peste Babel, Erec, Acad si Calne, in tara Sinear.
11. Din tara aceasta a intrat in Asiria; a zidit Ninive, Rehobot-Ir, Calah
12. si Resen intre Ninive si Calah; aceasta este cetatea cea mare. -
13. Mitraim a nascut pe Ludimi, Anamimi, Lehabimi, Naftuhimi,
14. Patrusimi, Casluhimi (din care au iesit filistenii) si pe Caftorimi.
15. Canaan a nascut pe Sidon, intaiul lui nascut, si pe Het;
16. si pe iebusiti, pe amoriti, pe ghirgasiti,
17. pe heviti, pe architi, pe siniti,
18. pe arvaditi, pe temariti, pe hamatiti. In urma, familiile canaanitilor s-au imprastiat.
19. Hotarele canaanitilor se intindeau de la Sidon, cum mergi spre Gherar, pana la Gaza, si, cum mergi spre Sodoma, Gomora, Adma si Teboim, pana la Lesa.
20. Acestia sunt fiii lui Ham, dupa familiile lor, dupa limbile lor, dupa tarile lor, dupa neamurile lor.
21. Si lui Sem, tatal tuturor fiilor lui Eber si fratele cel mai mare al lui Iafet, i s-au nascut fii.
22. Fiii lui Sem au fost: Elam, Asur, Arpacsad, Lud si Aram.
23. Fiii lui Aram: Ut, Hul, Gheter si Mas.
24. Arpacsad a nascut pe Selah; si Selah a nascut pe Eber.
25. Lui Eber i s-au nascut doi fii: numele unuia era Peleg, numit asa pentru ca pe vremea lui s-a impartit pamantul; iar numele fratelui sau era Ioctan.

26. Ioctan a nascut pe Almodad, pe Selef, pe Atarmavet, pe Ierah,
27. pe Adoram, pe Uzal, pe Dicla,
28. pe Obal, pe Abimael, pe Seba,
29. pe Ofir, pe Havila si pe Iobab. Toti acestia au fost fiii lui Ioctan.
30. Ei au locuit de la Mesa, cum mergi spre Sefar, pana la muntele rasaritului.
31. Acestia sunt fiii lui Sem, dupa familiile lor, dupa limbile lor, dupa tarile lor, dupa neamurile lor.
32. Acestea sunt familiile fiilor lui Noe, dupa spita neamului lor, dupa neamurile lor. Si din ei au iesit neamurile care s-au raspandit pe pamant dupa potop.

Deci Sem l-a avut ca fiu pe Arpacsad. Arpacsad pe Selah. Selah pe Eber. Eber pe Peleg.
In versetul 25 spune ca pe fiul lui Eber il chema Peleg pentru ca pe vremea lui s-a impartit pamantul.
Peleg inseamna cutremur.
Deci pe fiul lui Eber l-a chemat Peleg (cutremur) pentru ca pe vremea lui datorita unui cutremur a fost impartit pamantul in continente.

Asadar, pamantul a fost impartit in continente la cateva generatii dupa potop.

1

Pentru a sti exact la cat timp dupa potop a fost impartit pamantul in continente asa cum le stim noi astazi trebuie sa urmarim genealogia din Geneza 11. Facand un calcul din datele obtinute din acest capitol am ajuns la concluzia ca pamantul a fost impartit la 101 ani dupa potop.
Impartirea pamantului a avut loc dupa ce a fost incurcata limba oamenilor la turnul Babel si dupa ce oamenii au fost imprastiati pe toata suprafata pamantului. Aceasta inseamna ca oamenii si animalele s-au imprastiat pe tot pamantul iar mai apoi continentele au fost despartite si imprastiate.

4

Calvinism vs. Arminianism

Cand am venit la credinta influenta a fost dinspre denominatiunea baptista care in mare parte crede in teoria predestinarii pentru mantuire. Aceasta teorie era cat pe ce sa fie fatala pentru mine. Cand eram pe punctul de a ma indeparta de Dumnezeu (pentru ca evidenta arata ca nu faceam parte dintre cei alesi) am gasit arminianismul. Aceasta varianta nu producea contradictii nici cu Biblia nici cu experienta mea in viata de credinta. Atunci a venit eliberarea. Doar cunoscand adevarul devii liber…

O dezbatere pe tema predestinarii:

Aveti credinta in Dumnezeu!

Numeri 20
3. Poporul a cautat cearta cu Moise. Ei au zis: “Ce bine ar fi fost sa fi murit noi, cand au murit fratii nostri inaintea Domnului!
4. Pentru ce ati adus adunarea Domnului in pustiul acesta, ca sa murim in el noi si vitele noastre?
5. Pentru ce ne-ati scos din Egipt si ne-ati adus in acest loc rau, unde nu este nici loc de semanat, nici smochin, nici vita, nici rodiu, nici apa de baut?”
6. Moise si Aaron au plecat de la adunare si s-au dus la usa Cortului intalnirii. Au cazut cu fata la pamant si li s-a aratat slava Domnului.
7. Domnul a vorbit lui Moise si a zis:
8. “Ia toiagul si cheama adunarea, tu si fratele tau Aaron. Sa vorbiti stancii acesteia in fata lor, si ea va da apa. Sa le scoti astfel apa din stanca si sa adapi adunarea si vitele lor.”
9. Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum ii poruncise Domnul.
10. Moise si Aaron au chemat adunarea inaintea stancii. Si Moise le-a zis: “Ascultati, razvratitilor! Vom putea noi oare sa va scoatem apa din stanca aceasta?”
11. Apoi Moise a ridicat mana si a lovit stanca de doua ori cu toiagul. Si a iesit apa din belsug, asa incat a baut si adunarea, si au baut si vitele.
12. Atunci Domnul a zis lui Moise: “Pentru ca n-ati crezut in Mine, ca sa Ma sfintiti inaintea copiilor lui Israel, nu voi veti duce adunarea aceasta in tara pe care i-o dau.”
13. Acestea sunt apele Meriba unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul care a fost sfintit intre ei.

Dumnezeu i-a zis lui Moise sa vorbeasca stancii si ea va da apa. Moise nu a ascultat si in loc sa vorbeasca stancii a lovit stanca cu toiagul de doua ori. Dumnezeu s-a suparat atat de tare incat le-a zis lui Moise si Aaron ca pentru ce au facut nu vor fi ei cei ce vor duce evreii in tara promisa. Care a fost marea lor greseala? Ca nu L-au crezu pe Dumnezeu si in felul acesta El nu a fost sfintit in fata copiilor lui Israel.

Acelasi lucru il spune si Isus: ne spune sa avem credinta in Dumnezeu si ne spune ca trebuie sa vorbim muntelui fara sa ne indoim in inima noastra si muntele se va muta.

Marcu 11
20. Dimineata, cand treceau pe langa smochin, ucenicii l-au vazut uscat din radacini.
21. Petru si-a adus aminte de cele petrecute si a zis lui Isus: “Invatatorule, uite ca smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.”
22. Isus a luat cuvantul si le-a zis: “Aveti credinta in Dumnezeu!
23. Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia: “Ridica-te si arunca-te in mare”, si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24. De aceea va spun ca orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea.
25. Si, cand stati in picioare de va rugati, sa iertati orice aveti impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri sa va ierte greselile voastre.
26. Dar, daca nu iertati, nici Tatal vostru care este in ceruri nu va va ierta greselile voastre.”

Iertarea pacatelor – cum si cat

Atunci cand ne intoarcem la Dumnezeu, cand ne punem credinta in jertfa Domnului Isus, suntem iertati de pacate. Pacatele ne sunt iertate prin har fara meritul nostru. Nu am facut noi nimic si nu putem face nimic pentru a ne fi iertate pacatele.
Asa cum in Vechiul Testament era nevoie de jertfa pentru iertarea pacatelor asa este si acum. Atunci insa jertfa era facuta constant, periodic. Acum jertfa a fost facuta o data pentru totdeauna si pentru toata omenirea si Cel jertfit a fost chiar Fiul lui Dumnezeu, Mielul fara pata.

Iertarea pacatelor o primim prin credinta stiind ca ea a fost deja facuta. Isus S-a jertfit acum 2000 de ani pentru pacatele mele si ale tale si nu doar pentru cele de ieri si cele de azi ci si pentru cele viitoare. Aceasta inseamna ca acum putem sta linistiti pentru ca deja e platit pentru toti si putem pacatui in voie? NU. Mai mult de atat, iertarea pacatelor poate fi pierduta. De unde stiu? Chiar din vorbele lui Isus.

Matei 18
21. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: “Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?”
22. Isus i-a zis: “Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.
23. De aceea, Imparatia cerurilor se aseamana cu un imparat care a vrut sa se socoteasca cu robii sai.
24. A inceput sa faca socoteala si i-au adus pe unul care ii datora zece mii de galbeni.
25. Fiindca el n-avea cu ce plati, stapanul lui a poruncit sa-l vanda pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui si tot ce avea, si sa se plateasca datoria.
26. Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: “Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot.”
27. Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.
28. Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: “Plateste-mi ce-mi esti dator.”
29. Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: “Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati.”
30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.
31. Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.
32. Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: “Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
33. Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?”
34. Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.
35. Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau.

Pacatele ne sunt iertate din mila Domnului datorita jertfei lui Isus. Nu avem nici un merit. Ceea ce reiese insa si din pilda de mai sus este faptul ca daca dupa ce ai primit o asemenea mare iertare tu nu ai la randul tau mila fata de altii, iertarea capatata initial o pierzi.

Matei 6
9. Iata, dar, cum trebuie sa va rugati: “Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau;
10. vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.
11. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi;
12. si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri;
13. si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau. Caci a Ta este Imparatia si puterea si slava in veci. Amin!”
14. Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre.
15. Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre.

Cele scrise mai sus nu inseamna ca noi ne capatam mantuirea prin faptele noastre bune, prin faptul ca noi am iertat. Mantuirea si iertarea pacatelor o primim exclusiv datorita milei lui Dumnezeu si a jertfei lui Isus. Noi nu avem ce aduce, ce face, pentru a capata iertarea lui Dumnezeu in afara jertfei lui Isus. Noi ne putem doar pune credinta in jertfa Domnului Isus si astfel ni se aplica jertfa, ea devine valabila pentru noi. Aceasta nu inseamna insa ca putem apoi sa fim robi vicleni.

Cum ramanem in har? Ne rugam in continuu pentru iertarea pacatelor noastre si atat? Cerem imparatului sa ne ierte si alte datorii facute intre timp si atat?
Ramanem in har iertand pe cei ce ne datoreaza noua. Vom fi iertati in aceeasi masura in care iertam si noi pe altii.

In cine te increzi?

Ieremia 17
5. Asa vorbeste Domnul: “Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor si isi abate inima de la Domnul!
6. Caci este ca un nenorocit in pustiu si nu vede venind fericirea; locuieste in locurile arse ale pustiului, intr-un pamant sarat si fara locuitori.
7. Binecuvantat sa fie omul care se increde in Domnul si a carui nadejde este Domnul!
8. Caci el este ca un pom sadit langa ape care-si intinde radacinile spre rau; nu se teme de caldura cand vine, si frunzisul lui ramane verde; in anul secetei nu se teme si nu inceteaza sa aduca rod.

Word of faith (Declaratia de credinta)

Multi crestini sunt impotriva declaratiilor de credinta (words of faith). Acest lucru se datoreaza fie unor oameni care invata despre aceste lucruri gresit fie celor care au inteles gresit mesajul.

Totul porneste de la versete ca cele de mai jos:

Marcu 11
20. Dimineata, cand treceau pe langa smochin, ucenicii l-au vazut uscat din radacini.
21. Petru si-a adus aminte de cele petrecute si a zis lui Isus: “Invatatorule, uite ca smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.”
22. Isus a luat cuvantul si le-a zis: “Aveti credinta in Dumnezeu!
23. Adevarat va spun ca, daca va zice cineva muntelui acestuia: “Ridica-te si arunca-te in mare”, si daca nu se va indoi in inima lui, ci va crede ca ce zice se va face, va avea lucrul cerut.
24. De aceea va spun ca orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea.

Versetele de mai sus spun ca daca vei spune/vorbi unei situatii, cu credinta, fara sa te indoiesti atunci vei avea ceea ce spui. Versetele chiar asta spun.
Unde apare atunci problema?

Multi spun/declara ceva si apoi vad ca acel lucru nu se intampla. Daca iti pui intrebarea de ce nu se intampla, raspunsul firesc, care vine din aceste versete este lipsa de credinta. Cel care a trecut prin aceasta experienta va zice ca a avut credinta. Aici apare o neintelegere a ceea ce inseamna credinta. Asta ar fi prima problema. Din pacate multa lume nu stie sa sesizeze daca are cu adevarat sau nu credinta in cuvantul lui Dumnezeu. Multi spun ca ei cred ceva ce gasesc scris dar daca ar analiza actiunile si gandurile lor, mai ales in situatiile de criza, si-ar da seama ca realitatea este alta. A avea credinta din inima nu este acelasi lucru cu a accepta sau chiar a vrea sa crezi ca un lucru este intr-un anumit fel.

Apoi, este evident ca nu poti sa spui ceva ce nu este in acord cu cuvantul lui Dumnezeu. Poti sa ceri si sa declari cat vrei ca te vei casatori cu sotia altcuiva ca nu se va intampla pentru ca acest lucru nu este in acord cu voia lui Dumnezeu.

O alta problema apare atunci cand cei ce predica aceste declaratii le spun oamenilor ca ar trebui sa ia cuvantul lui Dumnezeu, referitor la problema pentru care se roaga, si sa il declare in fiecare zi. De ce este nevoie de asa ceva? Faptul ca declari cuvantul lui Dumnezeu ca papagalul, ca pe o poezie, in fiecare zi ajuta la ceva? Nu. Atunci de unde ideea asta cu declaratul cuvantului zilnic? Totul pleaca de la faptul ca doar cu ajutorul cuvantului lui Dumnezeu vine credinta. Doar auzind acest cuvant vei avea credinta. Asta nu inseamna insa ca te va ajuta la ceva repetarea, fara intelegere, a cuvantului.
Cuvantul lui Dumnezeu trebuie citit zilnic si meditat asupra lui pana cand acest cuvant devine parte din noi. Dar acest lucru nu se va intampla daca nu meditam la cuvant si nu il intelegem. Faptul ca citim zilnic cuvantul si meditam la el ne mareste credinta dar doar daca intelegem. Nu este un fel de hocus-pocus prin care declaram ceva si acel lucru se intampla. Aici nu este vorba de vrajitorie sau incantatii. Trebuie sa ajungem sa avem revelatia acelui cuvant citit.

De abia dupa ce avem credinta care vine prin auzirea si implicit intelegerea cuvantului, putem sa facem ceea ce scrie in Marcu 11 si anume sa declaram ceva si acel lucru sa se intample.