Importanta aluatului in viata de credinta

Matei 16
1. Fariseii si saducheii s-au apropiat de Isus si, ca sa-L ispiteasca, I-au cerut sa le arate un semn din cer.
2. Drept raspuns, Isus le-a zis: „Cand se insereaza, voi ziceti: „Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu.”
3. Si dimineata, ziceti: „Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat.” Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi?
4. Un neam viclean si preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decat semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lasat si a plecat.
5. Ucenicii trecusera de cealalta parte si uitasera sa ia paini.
6. Isus le-a zis: „Luati seama si paziti-va de aluatul fariseilor si al saducheilor.”
7. Ucenicii se gandeau in ei si ziceau: „Ne zice asa pentru ca n-am luat paini!”
8. Isus, care cunostea lucrul acesta, le-a zis: „Putin credinciosilor, pentru ce va ganditi ca n-ati luat paini?
9. Tot nu intelegeti? Si nici nu va mai aduceti aminte de cele cinci paini pentru cei cinci mii de oameni si cate cosuri ati ridicat?
10. Nici de cele sapte paini pentru cei patru mii de oameni si cate cosnite ati ridicat?
11. Cum nu intelegeti ca nu v-am spus de paini; ci v-am spus sa va paziti de aluatul fariseilor si al saducheilor?”
12. Atunci au inteles ei ca nu le zisese sa se pazeasca de aluatul painii, ci de invatatura fariseilor si a saducheilor.

Parabolele spuse de Isus in legatura cu aluatul sunt extrem de importante in viata de credinta.
Multi oameni se plang ca nu au suficienta credinta iar unii chiar se roaga ca sa o primeasca. Dar Isus ne invata prin aceste parabole cum sa ajungem la credinta.

In versetele de mai sus vedem ca atunci cand Isus se refera la aluat, El se refera la invatatura. Le spune ucenicilor Sai sa se fereasca de invatatura fariseilor si a saducheilor. Dar de ce? Pentru ca aluatul dospeste intreaga faina in care este pus. Nu este nevoie decat de putin aluat si in timp se va dospi toata faina. Asta inseamna ca invatatura pe care o primesti te transforma. Daca asculti invatatura fariseilor atunci vei deveni si tu un fariseu.

Marcu 8
15. Isus le dadea in grija si le zicea: „Luati seama, sa va paziti bine de aluatul fariseilor si de aluatul lui Irod!”

Luca 12
1. In vremea aceea, cand se stransesera noroadele cu miile, asa ca se calcau unii pe altii, Isus a inceput sa spuna ucenicilor Sai: „Mai intai de toate, paziti-va de aluatul fariseilor, care este fatarnicia.

Nu este nevoie decat de putin aluat. Doar o mica parte din invatatura daca e gresita e suficient sa se strice tot.

Galateni 5
9. Putin aluat face sa se dospeasca toata plamadeala.

Deci Isus ne atrage atentia asupra faptului ca ceea ce invatam ne transforma asa ca trebuie sa fim atenti la ceea ce auzim si acceptam ca fiind adevarat. Nu putem accepta orice cuvant, orice invatatura, fara sa ne gandim daca este corecta sau nu. Cuvintele au efect asupra noastra asa cum are aluatul asupra fainii.

Dar exista si o alta parte pozitiva a actiunii aluatului asupra fainii. In acelasi fel se dezvolta si Imparatia lui Dumnezeu in noi:

Matei 13
33. Le-a spus o alta pilda, si anume: „Imparatia cerurilor se aseamana cu un aluat pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina de grau, pana s-a dospit toata plamadeala.”

Luca 13
20. El a zis iarasi: „Cu ce voi asemana Imparatia lui Dumnezeu?
21. Se aseamana cu aluatul pe care l-a luat o femeie si l-a pus in trei masuri de faina, pana s-a dospit toata.”

Deci daca vrei ca Imparatia lui Dumnezeu sa se dezvolte in tine atunci aluatul trebuie sa fie cuvantul lui Dumnezeu. Parabolele de mai sus sunt spuse in contextul invataturii despre samanta buna, cuvantul lui Dumnezeu, semanata in diverse tipuri de pamant.

Vrei sa ai credinta? Vrei sa operezi in darurile Duhului Sfant? Atunci ai grija la aluat. Daca pui cuvantul lui Dumnezeu in tine vei deveni una cu el. Daca pui alte cuvinte, invataturi, atunci vei deveni ceea ce pui in capul tau. Nu ai cum sa asculti si sa citesti cuvinte de indoiala si necredinta si sa vrei sa ai credinta. Si mare atentie, nu este nevoie de mult aluat ca sa strice toata plamadeala!

Cum te porti cu cel ce-ti greseste

In viata de zi cu zi ne intalnim cu multi oameni care intr-un fel sau altul pacatuiesc impotriva noastra. Acesti oameni gresesc fata de noi. De multe ori cei ce fac astfel de lucruri fac parte din familie si ajungi in situatii in care esti stresat in continuu.
Ce trebuie sa facem? Cum ne descurcam?

Sfaturile primite de la lume in astfel de situatii sunt: Ignora! Nu trebuie sa te superi! Asa sunt oamenii! Incearca sa treci peste! Nu are rost sa discuti lucrurile astea cu cei ce te-au suparat pentru ca nu te vor intelege. ….

Ce spune insa Biblia ca trebuie sa facem?
Domnul Isus ne spune foarte clar, pe pasi.

Luca 17
3. Luati seama la voi insiva! Daca fratele tau pacatuieste impotriva ta, mustra-l! Si daca-i pare rau, iarta-l!
4. Si, chiar daca pacatuieste impotriva ta de sapte ori pe zi, si de sapte ori pe zi se intoarce la tine si zice: „Imi pare rau!”, sa-l ierti.”

Matei 18
15. Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau.
16. Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori.
17. Daca nu vrea sa asculte de ei, spune-l bisericii; si, daca nu vrea sa asculte nici de biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.
18. Adevarat va spun ca orice veti lega pe pamant va fi legat in cer; si orice veti dezlega pe pamant va fi dezlegat in cer.
19. Va mai spun iarasi ca, daca doi dintre voi se invoiesc pe pamant sa ceara un lucru oarecare, le va fi dat de Tatal Meu care este in ceruri.
20. Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu, sunt si Eu in mijlocul lor.”
21. Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: „Doamne, de cate ori sa iert pe fratele meu cand va pacatui impotriva mea? Pana la sapte ori?”
22. Isus i-a zis: „Eu nu-ti zic pana la sapte ori, ci pana la saptezeci de ori cate sapte.

In nici un caz nu ne spune Isus sa trecem peste. El ne spune sa discutam intre 4 ochi cu cel ce ne-a gresit. Daca isi da seama de greseala si isi cere iertare atunci trebuie sa iertam. Chiar daca greseste de mai multe ori pe zi si vine si isi cere iertare trebuie sa iertam.
Deci primul pas e sa mergem si sa vorbim cu persoana respectiva.

Daca persoana respectiva nu este de acord cu noi si o tine pe a ei atunci trebuie sa mai luam cu noi o persoana sau doua si sa mergem sa vorbim din nou. Daca nici atunci nu e rezolvata situatia mergem si vorbim cu cei din biserica. Daca persoana respectiva nu asculta nici de biserica atunci va fi pentru toti ca un vames si ca un pacatos.

Ideea principala este ca nu lasam situatia asa cum este. Nu incercam sa trecem peste. Incercam sa rezolvam prin discutii. Incercam sa facem pace si sa iertam daca cel ce ne-a gresit intelege ce a facut.

In acelasi fel a fost rezolvata si problema cu o persoana din biserica din Corint. Cel care nu vroia sa inteleaga ca a gresit pana la urma a fost data afara din biserica de catre Pavel. Este interesant ca datul afara din biserica inseamna a fi dat pe mana Satanei. Pana la urma persoana respectiva a realizat ca a gresit si a fost primit inapoi.

O data mantuit pentru totdeauna mantuit?

Ioan 15
1. Eu sunt adevarata Vita, si Tatal Meu este Vierul.
2. Pe orice mladita care este in Mine, si n-aduce rod, El o taie; si pe orice mladita care aduce rod, o curata, ca sa aduca si mai mult rod.
3. Acum voi sunteti curati, din pricina Cuvantului pe care vi l-am spus.
4. Ramaneti in Mine, si Eu voi ramane in voi. Dupa cum mladita nu poate aduce rod de la sine, daca nu ramane in vita, tot asa nici voi nu puteti aduceti rod, daca nu ramaneti in Mine.
5. Eu sunt Vita, voi sunteti mladitele. Cine ramane in Mine si in cine raman Eu aduce mult rod; caci despartiti de Mine nu puteti face nimic.
6. Daca nu ramane cineva in Mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoare, si se usuca; apoi mladitele uscate sunt stranse, aruncate in foc, si ard.
7. Daca ramaneti in Mine si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da.
8. Daca aduceti mult rod, prin aceasta Tatal Meu va fi proslavit; si voi veti fi astfel ucenicii Mei.
9. Cum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si Eu pe voi. Ramaneti in dragostea Mea.
10. Daca paziti poruncile Mele, veti ramane in dragostea Mea, dupa cum si Eu am pazit poruncile Tatalui Meu si raman in dragostea Lui.

Romani 8
1. Acum, dar, nu este nicio osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus, care nu traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului.
2. In adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus m-a izbavit de legea pacatului si a mortii.
3. Caci – lucru cu neputinta Legii, intrucat firea pamanteasca o facea fara putere – Dumnezeu a osandit pacatul in firea pamanteasca, trimitand, din pricina pacatului, pe insusi Fiul Sau intr-o fire asemanatoare cu a pacatului,
4. pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului.
5. In adevar, cei ce traiesc dupa indemnurile firii pamantesti umbla dupa lucrurile firii pamantesti; pe cand cei ce traiesc dupa indemnurile Duhului umbla dupa lucrurile Duhului.
6. Si umblarea dupa lucrurile firii pamantesti este moarte, pe cand umblarea dupa lucrurile Duhului este viata si pace.
7. Fiindca umblarea dupa lucrurile firii pamantesti este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, caci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu si nici nu poate sa se supuna.
8. Deci cei ce sunt pamantesti nu pot sa placa lui Dumnezeu.
9. Voi insa nu mai sunteti pamantesti, ci duhovnicesti, daca Duhul lui Dumnezeu locuieste in adevar in voi. Daca n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.
10. Si daca Hristos este in voi, trupul vostru, da, este supus mortii, din pricina pacatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihanirii.
11. Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti va invia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care locuieste in voi.
12. Asadar, fratilor, noi nu mai datoram nimic firii pamantesti, ca sa traim dupa indemnurile ei.
13. Daca traiti dupa indemnurile ei, veti muri; dar daca, prin Duhul, faceti sa moara faptele trupului, veti trai.

14. Caci toti cei ce sunt calauziti de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.
15. Si voi n-ati primit un duh de robie, ca sa mai aveti frica; ci ati primit un duh de infiere care ne face sa strigam: „Ava!, adica: Tata!”
16. Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu.
17. Si, daca suntem copii, suntem si mostenitori: mostenitori ai lui Dumnezeu si impreuna mostenitori cu Hristos, daca suferim cu adevarat impreuna cu El, ca sa fim si proslaviti impreuna cu El.

Cum este un crestin

1 Ioan 3
4. Oricine face pacat face si faradelege; si pacatul este faradelege.
5. Si stiti ca El S-a aratat ca sa ia pacatele; si in El nu este pacat.
6. Oricine ramane in El nu pacatuieste; oricine pacatuieste nu L-a vazut, nici nu L-a cunoscut.
7. Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire este neprihanit, cum El insusi este neprihanit.
8. Cine pacatuieste este de la diavolul, caci diavolul pacatuieste de la inceput. Fiul lui Dumnezeu S-a aratat ca sa nimiceasca lucrarile diavolului.
9. Oricine este nascut din Dumnezeu nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu.
10. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu si copiii diavolului. Oricine nu traieste in neprihanire nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeste pe fratele sau.

Ioan ne spune ca un crestin nu pacatuieste, adica nu incalca Legea. Cine pacatuieste este de la diavolul. Cine e nascut din Dumnezeu nu pacatuieste.

A! Nu se poate! vor raspunde unii. Nu este nimeni fara de pacat. Asa ne zice apostolul Pavel.

Da. Nici un om nenascut din nou nu este fara de pacat. Dar un crestin nu pacatuieste. Un crestin este o noua faptura. Asta zice in realitate Pavel.
Toti oamenii, inclusiv crestinii vor fi judecati dupa faptele lor.

Romani 2
5. Dar, cu impietrirea inimii tale, care nu vrea sa se pocaiasca, iti aduni o comoara de manie pentru ziua maniei si a aratarii dreptei judecati a lui Dumnezeu,
6. care va rasplati fiecaruia dupa faptele lui.
7. Si anume, va da viata vesnica celor ce, prin staruinta in bine, cauta slava, cinstea si nemurirea;
8. si va da manie si urgie celor ce, din duh de galceava, se impotrivesc adevarului si asculta de nelegiuire.
9. Necaz si stramtorare va veni peste orice suflet omenesc care face raul: intai peste iudeu, apoi peste grec.
10. Slava, cinste si pace va veni insa peste oricine face binele: intai peste iudeu, apoi peste grec.
11. Caci inaintea lui Dumnezeu nu se are in vedere fata omului.
12. Toti cei ce au pacatuit fara Lege vor pieri fara Lege; si toti cei ce au pacatuit avand Lege vor fi judecati dupa Lege.
13. Pentru ca nu cei ce aud Legea sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu, ci cei ce implinesc Legea aceasta vor fi socotiti neprihaniti.

Pavel spune ca in ziua Domnului cand va veni judecata peste toata lumea fiecare va fi rasplatit dupa faptele lui. Neprihaniti in fata lui Dumnezeu vor fi considerati cei ce implinesc Legea.

Romani 3
19. Stim insa ca tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gura sa fie astupata, si toata lumea sa fie gasita vinovata inaintea lui Dumnezeu.
20. Caci nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului.
21. Dar acum s-a aratat o neprihanire pe care o da Dumnezeu, fara lege – despre ea marturisesc Legea si Prorocii –
22. si anume, neprihanirea data de Dumnezeu, care vine prin credinta in Isus Hristos, pentru toti si peste toti cei ce cred in El. Nu este nicio deosebire.
23. Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.
24. Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este in Hristos Isus.
25. Pe El, Dumnezeu L-a randuit mai dinainte sa fie, prin credinta in sangele Lui, o jertfa de ispasire, ca sa-Si arate neprihanirea Lui; caci trecuse cu vederea pacatele dinainte, in vremea indelungii rabdari a lui Dumnezeu;
26. pentru ca, in vremea de acum, sa-Si arate neprihanirea Lui in asa fel, incat sa fie neprihanit, si totusi sa socoteasca neprihanit pe cel ce crede in Isus.
27. Unde este, dar, pricina de lauda? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credintei.
28. Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin credinta, fara faptele Legii.
29. Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este si al Neamurilor? Da, este si al Neamurilor;
30. deoarece Dumnezeu este Unul singur, si El va socoti neprihaniti, prin credinta, pe cei taiati imprejur, si tot prin credinta si pe cei netaiati imprejur.
31. Deci prin credinta desfiintam noi Legea? Nicidecum. Dimpotriva, noi intarim Legea.

Dupa ce a demonstrat ca nimeni nu se poate considera neprihanit in fata lui Dumnezeu pentru ca nu exista nimeni care sa nu fi incalcat Legea, Pavel ne spune ca prin jertfa Domnului Isus putem fi considerati neprihaniti. Orice om care aude acest lucru nu poate sa nu puna intrebarea: deci prin credinta am desfintat Legea?! Nu trebuie sa mai tin Legea?!

Romani 6
1. Ce vom zice, dar? Sa pacatuim mereu, ca sa se inmulteasca harul?
2. Nicidecum! Noi, care am murit fata de pacat, cum sa mai traim in pacat?
3. Nu stiti ca toti cati am fost botezati in Isus Hristos, am fost botezati in moartea Lui?
4. Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca, dupa cum Hristos a inviat din morti, prin slava Tatalui, tot asa si noi sa traim o viata noua.
5. In adevar, daca ne-am facut una cu El, printr-o moarte asemanatoare cu a Lui, vom fi una cu El si printr-o inviere asemanatoare cu a Lui.
6. Stim bine ca omul nostru cel vechi a fost rastignit impreuna cu El, pentru ca trupul pacatului sa fie dezbracat de puterea lui, in asa fel ca sa nu mai fim robi ai pacatului;
7. caci cine a murit, de drept, este izbavit de pacat.
8. Acum, daca am murit impreuna cu Hristos, credem ca vom si trai impreuna cu El,
9. intrucat stim ca Hristosul inviat din morti nu mai moare: moartea nu mai are nicio stapanire asupra Lui.
10. Fiindca prin moartea de care a murit, El a murit pentru pacat, o data pentru totdeauna; iar prin viata pe care o traieste, traieste pentru Dumnezeu.
11. Tot asa si voi insiva, socotiti-va morti fata de pacat, si vii pentru Dumnezeu, in Isus Hristos, Domnul nostru.
12. Deci pacatul sa nu mai domneasca in trupul vostru muritor si sa nu mai ascultati de poftele lui.
13. Sa nu mai dati in stapanirea pacatului madularele voastre, ca niste unelte ale nelegiuirii; ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, din morti cum erati; si dati lui Dumnezeu madularele voastre, ca pe niste unelte ale neprihanirii.
14. Caci pacatul nu va mai stapani asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub Lege, ci sub har.

Raspunsul lui Pavel nu este: da, ati scapat de Legea, nu mai trebuie sa o tineti! Nu. El ne explica marea minune a nasterii din nou. El ne intreaba: daca ati murit fata de pacat, cum ati putea sa mai traiti in pacat? Pacatul nu mai stapaneste asupra voastra.
Este acelasi lucru cu ceea ce spunea Ioan in versetele de mai sus. Daca esti nascut din nou, nascut din Dumnezeu nu ai cum sa mai pacatuiesti.

Dar cel mai clar ne explica chiar Domnul Isus:

Ioan 8
34. „Adevarat, adevarat va spun”, le-a raspuns Isus, „ca oricine traieste in pacat este rob al pacatului.
35. Si robul nu ramane pururi in casa; fiul, insa, ramane pururi.
36. Deci daca Fiul va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi.

Daca El te elibereaza de pacat, cum mai poti trai in pacat?!!!

In acest punct apar in povestire si fariseii. Ei incercau prin fapte sa devina neprihaniti. Dadeau zeciuiala chiar si din menta dar uitasera cel mai important aspect al Legii: dreptatea, mila, credinciosia. Le-a zis Isus ca nu trebuie sa dea zeciuiala din izma? Nu. El le-a zis sa se concentreze pe a face lucrurile esentiale dar nici pe cele mai neinsemnate sa nu le lase nefacute:

Matei 23
23. Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen si lasati nefacute cele mai insemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila si credinciosia; pe acestea trebuia sa le faceti, si pe acelea sa nu le lasati nefacute.
24. Povatuitori orbi, care strecurati tantarul si inghititi camila!
25. Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi curatati partea de afara a paharului si a blidului, dar inauntru sunt pline de rapire si de necumpatare.
26. Fariseu orb! Curata intai partea dinauntru a paharului si a blidului, pentru ca si partea de afara sa fie curata.
27. Vai de voi, carturari si farisei fatarnici! Pentru ca voi sunteti ca mormintele varuite, care pe din afara se arata frumoase, iar pe dinauntru sunt pline de oasele mortilor si de orice fel de necuratenie.
28. Tot asa si voi, pe din afara va aratati neprihaniti oamenilor, dar pe dinauntru sunteti plini de fatarnicie si de faradelege.

Sunt oameni care sunt exact ca fariseii. Pe afara arata bine dar inauntrul lor e jale. Fiecare om insa isi cunoaste foarte bine inima. Daca se uita cu sinceritate in sufletul lui vede ce este acolo. Fii sincer cu tine insuti si fa o analiza a inimii tale. Daca esti fara de pacat atunci e bine dar daca nu esti fara de pacat atunci inseamna ca nu esti din Dumnezeu. Vorbeste cu El. Iti poate arata cum sa te pocaiesti cu adevarat. Nu e nimic greu. Tu nu ai nimic special de facut decat sa crezi cu adevarat, din inima, in jertfa Domnului Isus. Nasterea din nou este ceva ce face Duhul Sfant. Tu trebuie doar sa te analizezi si sa fii sincer cu tine.
Citeste Biblia si vezi ce este faradelegea. Citeste fara idei preconcepute. Citeste ca si cum nu ai fi citit niciodata aceasta carte si nu cunosti nimic despre ea. Gandeste fiecare verset.

Sunt unii pastori care invata ca daca tu crezi in jertfa lui Isus si ai ganduri care te fac sa te intrebi daca esti mantuit sau nu atunci acelea sunt de la Satana. Cred ca aceasta teorie este periculoasa.
Un om stie daca este nascut din nou sau nu. O stie in strafundul sufletului lui si aceasta stare se vede in actiuni. Daca stai sa te intrebi daca esti nascut din nou, daca vezi ca nu esti acolo unde trebuie, atunci trebuie sa te analizezi. Nasterea din nou nu e o stare de care te convingi singur. Ea este o schimbare a ta. Esti o noua fiinta iar asta nu ai cum sa nu observi.
E adevarat ca Satana vine ca sa acuze si da, iti poate baga in cap tot felul de ganduri de condamnare. Daca insa esti nascut din nou cu adevarat si vine si-ti aminteste de lucrurile pe care le-ai facut in trecut, acelea trebuie sa intelegi ca nu mai exista. Esti acum o noua faptura.

Ce anume din Lege s-a terminat caci uite ce zice Dumnezeu!

Isaia 66
14. Si cand veti vedea aceste lucruri, inima vi se va bucura, si oasele voastre vor prinde putere ca iarba. – Domnul isi va arata astfel puterea fata de robii Sai, dar va face pe vrajmasii Lui sa-I simta mania.
15. Caci iata, Domnul vine intr-un foc, si carele Lui sunt ca un vartej; Isi preface mania intr-un jaratic, si amenintarile, in flacari de foc.
16. Caci cu foc Isi aduce Domnul la indeplinire judecatile, si cu sabia Lui pedepseste pe oricine; si cei ucisi de Domnul vor fi multi la numar.
17. Cei ce se sfintesc si se curata in gradini, mergand unul cate unul in mijlocul celor ce mananca si carne de porc, si soareci, si alte lucruri uracioase, toti aceia vor pieri – zice Domnul.
18. Eu pedepsesc faptele si gandurile lor! Dar vine vremea cand voi strange toate neamurile si toate limbile; ele vor veni si vor vedea slava Mea.
19. Si voi pune un semn intre ele si voi trimite la neamuri pe cei ce vor scapa din Israel, la Tarsis, la Pul si la Lud, care trag cu arcul, la Tubal si la Iavan, in ostroavele departate care n-au auzit vorbindu-se niciodata de Mine si n-au vazut slava Mea; ei vor vesti slava Mea printre neamuri.
20. Vor aduce pe toti fratii vostri din mijlocul tuturor neamurilor, ca dar Domnului, pe cai, in care si pe targi, pe catari si pe dromaderi, la muntele Meu cel sfant, la Ierusalim – zice Domnul – cum isi aduc copiii lui Israel darurile de mancare intr-un vas curat la Casa Domnului.
21. Si voi lua si dintre ei pe unii ca preoti si leviti – zice Domnul.
22. Caci, dupa cum cerurile cele noi si pamantul cel nou, pe care le voi face, vor dainui inaintea Mea – zice Domnul – asa va dainui si samanta voastra si numele vostru.
23. In fiecare luna noua si in fiecare Sabat, va veni orice faptura sa se inchine inaintea Mea – zice Domnul.
24. Si, cand vor iesi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au razvratit impotriva Mea; caci viermele lor nu va muri, si focul lor nu se va stinge; si vor fi o pricina de groaza pentru orice faptura.”

Despre ce vremuri vorbeste Dumnezeu aici? Despre vremurile de apoi, despre perioada cand Dumnezeu va judeca lumea prin foc. Orice crestin stie ca la sfarsitul vremurilor cerurile si pamantul vor arde.

2 Petru 3
3. Inainte de toate, sa stiti ca in zilele din urma vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trai dupa poftele lor
4. si vor zice: „Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci, de cand au adormit parintii nostri, toate raman asa cum erau de la inceputul zidirii!”
5. Caci inadins se fac ca nu stiu ca odinioara erau ceruri si un pamant scos prin Cuvantul lui Dumnezeu din apa si cu ajutorul apei
6. si ca lumea de atunci a pierit tot prin ele, inecata de apa.
7. Iar cerurile si pamantul de acum sunt pazite si pastrate, prin acelasi cuvant, pentru focul din ziua de judecata si de pieire a oamenilor nelegiuiti.

In versetul 17 din Isaia 66, Dumnezeu spune ca cei ce vor manca porc vor pieri.

17. Faptele si gandurile celor ce se sfintesc si se curatesc pentru inchinaciunile din gradini, intr-un loc ascuns, in mijlocul unei adunari de ucenici, ale celor care mananca din carnea de porc, mancaruri scarnave si soareci, vor fi zadarnicite, zice Domnul.

In versetul 23 Dumnezeu spune ca pe noul pamant fiecare faptura va veni in fiecare luna noua si zi de Sabat ca sa I se inchine.

Crede cineva ca apostolul Pavel nu stia de profetia din Isaia 66? Iar daca o stia, atunci cum trebuie interpretat urmatorul pasaj?

Coloseni 2
13. Iar pe voi care erati morti, in faradelegile si in netaierea imprejur a trupului vostru, v-a facut vii, impreuna cu Sine, iertandu-ne toate gresealele;
14. Stergand zapisul ce era asupra noastra, care ne era potrivnic cu randuielile lui, si l-a luat din mijloc, pironindu-l pe cruce.
15. Dezbracand (de putere) incepatoriile si stapaniile, le-a dat de ocara in vazul tuturor, biruind asupra lor prin cruce.
16. Nimeni deci sa nu va judece pentru mancare sau bautura, sau cu privire la vreo sarbatoare, sau luna noua, sau la sambete,
17. Care sunt umbra celor viitoare iar trupul (este) al lui Hristos.
18. Nimeni sa nu va smulga biruinta printr-o prefacuta smerenie si printr-o fatarnica inchinare la ingeri, incercand sa patrunda in cele ce n-a vazut, si ingamfandu-se zadarnic cu inchipuirea lui trupeasca,
19. In loc sa se tina strans de capul de la care trupul tot, – prin incheieturi si legaturi, indestulandu-se si intocmindu-se S, sporeste in cresterea lui Dumnezeu.

Cine ne spune noua ca in versetele 16, 17 de mai sus Pavel ne invata ca nu trebuie sa mai tinem ziua de Sabat?! Pavel ne spune ca nu ar trebui sa ne judece nimeni cu privire la aceste lucruri. Atat. Dat fiind intreg contextul biblic, Pavel nu ne spune sa nu le tinem.

Despre ce este vorba in cartea lui Iov

Cartea lui Iov este o carte a Bibliei extraordinara. Este o carte grea, teologica. Nu este o carte care doar se citeste ci se studiaza cu creionul in mana si cu o foaie de hartie.
Din cartea lui Iov se pot intelege foarte multe aspecte teologice extrem de importante. Din pacate este si una dintre cartile din Biblie care este prost interpretata. De cate ori am citit aceasta carte nu am putut sa nu ma mir cum de in teologia de azi oamenii predica exact discursul celor trei prieteni ai lui Iov, adica exact acei oameni pe care se supara Dumnezeu ca nu vorbesc ce trebuie…

Dar cel mai important mesaj al acestei carti sunt cateva versete din discursul lui Iov:

Iov 9
32. Caci El nu este un om ca mine, ca sa-I pot raspunde si sa mergem impreuna la judecata.
33. Nici nu este vreun mijlocitor intre noi, care sa-si puna mana peste noi amandoi.

Iov stie ca este nevoie de un mijlocitor intre om si Dumnezeu.

Iov 19
25. Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu si ca Se va ridica la urma pe pamant.
26. Chiar daca mi se va nimici pielea si chiar daca nu voi mai avea carne, voi vedea totusi pe Dumnezeu.
27. Il voi vedea si-mi va fi binevoitor; ochii mei Il vor vedea, si nu ai altuia. Sufletul meu tanjeste de dorul acesta inauntrul meu.
28. Atunci veti zice: „Pentru ce-l urmaream noi?” Caci dreptatea pricinii mele va fi cunoscuta.
29. Temeti-va de sabie: caci pedepsele date cu sabia sunt grozave! Si sa stiti ca este o judecata.

Iov, care a trait inaintea lui Avram , isi asteapta Rascumparatorul despre care spune ca este viu. Iov spune ca era viu chiar de pe acea vreme. Stie ca Il va vedea pe Dumnezeu chiar daca moare. El mai stie ca Dumnezeu ii va fi binevoitor.
Iov stia despre faptul ca vine o zi a judecatii.

Noi traim perioada in care exista un mijlocitor intre Dumnezeu si om.
Traim perioada in care Rascumparatorul a fost deja pe pamant si s-a inaltat la cer.
Traim perioada cand asteptam a doua Lui venire si judecata.
Noi deja traim ceea ce sufletul lui Iov dorea.